Dacă vrei să te îmbraci ca miss Nadia:
 
etola din vizon
lenjerie fina “Kiki de Montparnasse”
ciorapi retro “Lauren”

Meet Nadia Gray.

Uitaţi-vă bine la ea. La imaginea care a făcut istorie la Cinecitta, după ce actriţa s-a dezbrăcat în “La Dolce Vita”. A aruncat vizonul, perlele, sutienul, rochia, pantofii, ciorapii, a pus iar vizonul, a dat jos şi furoul din dantelă, dar Marcello i-a luat vizonul…

Nadia din filmul lui Fellini e Nadia Kujnir-Herescu. S-a născut la Bucureşti, în 1923 într-o familie româno-rusă.

La 15 ani debutează pe scena de la Majestic.

La toate spectacolele ei venea mereu un scriitor de succes, un tip înalt, frumos şi foarte sensibil: Ionel Teodoreanu.

„Era în timpul războiului, când pe scena teatrului din pasajul Majestic apărea un exemplar de lux al frumuseţii feminine. Vederea ei, ca o lovitură de trăsnet pentru vestitul curtezan, a fost fatală. Din clipa când a văzut-o, el n-a mai avut linişte şi somn, pentru că toate încercările de a se apropia de femeia devenită a visurilor şi a destinului, cum zicea, i-au fost zădărnicite. Mesajele trimise prin scrisori, versuri şi buchete de flori au rămas fără efect şi total ignorate. Îndrăgostitul se plângea acum cu amărăciune prietenilor şi prietenelor, fără cea mai mica jenă.
De la această nereuşită, care l-a costat mult, Ionel Teodoreanu a început să fie văzut în faţa paharului, el, care se delimita totdeauna de aura bahică a bunului sau frate Păstorel, şi la masă nu bea decât rar o sută de grame de vin îndoit cu apă”.

Dl. Teodoreanu a dat in patima băuturii, dar Nadia n-avea ce-i face. Ea avea ochi pentru altcineva…Pentru pilotul “Bâzu” Cantantacuzino, fiul Mărucăi Enescu un tip flamboiant,  înnebunit după viteză, tenis, hockey, petreceri şi lumea bună a Bucureştilor.

Familia Nadiei, Herescu era descendentă a vechei aristocraţii basarabene care a dat culturii romane şi un mare cronicar: episcopul Dosoftei Herescu. Dar familia mare şi mândra a Cantacuzinilor nu a fost de acord ca Bâzu să-şi ia ca a treia nevastă o fiică a unui neam de boier mai mic şi mai puţin important.

Lui Bâzu însă, nu i-a păsat. Şi-a înfruntat rudele şi s-a căsătorit cu iubita lui mai tânără cu 18 ani.

Imediat după război, Bâzu a devenit pilotul Anei Pauker şi a ajutat mulţi membri ai elitei financiare şi culturale româneşti să emigreze. În 1946 decide să-şi trimită tânăra soţie în Italia, la Milano şi un an mai târziu părăseşte şi el România.

Cei doi soţi se stabilesc în Franţa, iar Nadia debutează ca actriţă de film cu “L’inconnu d’un soir” şi “Monseigneur”.

În 1960, toată lumea aude de Nadia, după una din cele mai senzuale,mai rafinate şi mai aplaudate scene de striptease din istoria cinematografiei.

Nadia şi Bâzu divorţează, Bâzu moare în exil,la Madrid, iar Nadia îşi continuă drumul spre Holywood. Se recăsătoreşte cu un britanic, Gray, tatăl actriţei din Dallas, Linda Gray.

În anii ’60, familia Gray pleacă în California, iar românca plină de poveşti spectaculoase nu trece neobservată la Hollywood.

În 1961 apare în Mr. Topaze” cu Peter Sellers, în 1962 joacă în “Candide” cu Jean-Pierre Cassel, în 1967 în “The Naked Runner” cu Frank Sinatra şi în “Two for the Road” cu Audrey Hepburn.

În 1967, Nadia renunţă la film, chiar în vârful carierei.Pentru dragoste…Decide să divorţeze de Gray şi să devină soţia unui avocat new-yorkez şi se mută împreună cu el în Manhattan. Aici devine gazdă într-unul din cele mai exclusiviste cluburi din New York, dă party-uri spectaculoase şi mai apare în show-uri de TV sau de radio.

Nadia a murit în 1994, la 70 ani şi New York Times-ul i-a scris epitaful.

Mai cool de atât, nu se poate!

Splendida doamna Burnaia s-a nascut in satul Ciurari, in Campia Burnasului (Teleorman) si a studiat Stiintele Juridice, dar de cand era copila a visat sa “zboare sus, cu pasarile si norii alaturi”. A fost instruita de pilotul Petre Ivanovici si pe 27 octombrie 1933, mlle Burnaia devine cea de-a treia aviatoare din Romania (dupa Ioana Canatcuzino si Elena Caragiani), cu un brevet gradul I si II pentru pilotajul avioanelor de turism.

La 3 ianuarie 1935, impreuna cu maestrul ei, Petre Ivanovici initiaza un raid pe ruta Bucuresti-Cape Town (Africa de Sud), calatorie care a fost intrerupta in Africa de Est, langa lacul Victoria (dupa parcurgerea a 16000 km), din cauza defectiunilor tehnice.
In 1939 a participat la Reuniunea Aviatica Internationala de la Rimini, unde a reusit sa termine toate probele.
A fost prima femeie pilot din Romania care a efectuat raiduri intercontinentale, prima acrobata-pilot din tara care a participat la competitii internationale, o femeie superba, intotdeauna chic si eleganta.
Atat de cool, doamna Irina Burnaia.

rochie Roberto Cavalli
capa Rick Owens
plic Anya Hindmarch

1928. Splendida “pantera neagra”, senzuala si curajoasa fara egal in anii nebuni dintre razboaie e invitata speciala la o serata eleganta, impreuna cu Pepito, “contele” ei iubit.
Sampanie, cristaluri, matasuri si multa pasiune.
“Sirena tropicelor” are doar 22 de ani si nu cu mult timp in urma, l-a innebunit la Londra, intr-un spectacol flamboiant de “music hall”, pe Constantin Tanase, care o invita in Romania, la “Carabus” pentru o suma exorbitanta (100 000 de lei, enorm pentru acea perioada).
“Negru si alb” este spectacolul care ii va fi innebunit pe bucuresteni si dupa care, splendida Jo va cuceri admiratia si simpatia romanilor.
A fost un succes extraordinar pentru Bucuresti si pentru Tanase, care dupa “ingramadeala din Gara de Nord, care venise s-o vada pe Sirena”, va fi considerat unul din cei mai importanti impresari roamani ai epocii.
O poveste cool, cu ambitii, extravaganta si succes de acum 85 de ani.

In anii cand doamna Sanda Taranu aparea la televizor si era crainica pe care toate lumea o iubea ca pe cea mai frumoasa femeie de pe micul ecran, o taranca ii scria saptamanal celei pe care o admira seara de seara la TVR.
Se numea Florica Buie si isi incepea scrisorile cu “Draga si scumpa noastra domnuca”.
Ne-a placut teribil de mult cum isi amintea aici domnuca Taranu de scrisorile despre viata ale Floricai. Si am aflat un sfat intelept de la cel mai frumos chip si cea mai dulce voce pe care ne-a fost dat sa o auzim.
“Dragostea nu e suficientă, este foarte mare nevoie de respect. Să-i respecţi celuilalt tabieturile, liniştea, cariera, să nu-l jigneşti, să ştii când să cedezi şi să rezolvi orice neînţelegere sau chiar conflict, cu dragoste.”
Si asta de la domnuca Taranu, casatorita 56 de ani cu tenorul Nicolae Taranu.
Mai cool de atat nu se poate.

Pe 14 iulie 1921, Man Ray, “poetul camerei obscure” debarca la Le Havre. In cateva zile ajungea la Paris si-si incepea epopeea de excese, experimente artistice, amoruri nebune si intalniri providentiale din orasul tuturor sperantelor. Timp de aproape 20 de ani a documentat efervescenta artisca pariziana, s-a lasat fascinat de cei mai interesanti oameni ai locului si a creat portretele unor personaje incredibile, flamboiante si de neuitat.
Prin sutele de chipuri si siluete ale celor mai nebuni ani, incanta de peste un secol imaginile cu o tanara cu fata prelunga, maxilar bine definit, sprancene conturate si o privire dramatica, intotdeauna altfel. E Genica Athanasiou, actrita din La Coquille et le Clergyman, personajul chic si iconal din elegantul deceniu 3.
Nascuta la Bucuresti in 1897, Eugenia Tanase a plecat la Paris sa studieze arta dramatica, cand avea 22 de ani. Aici l-a intalnit pe maestrul Dullin si in 1921 devine membra a trupei “Atelier”, chiar in primul an de spectacole al celebrei companii. Acum il intalneste pe Man Ray, care este cucerit de alura stranie si privirea apriga a romancei, indragostita nebuneste de actorul, scenaristul si regizorul Antonin Artaud.
Din 1921 pana in anii ’30, Man Ray o urmareste cu camera pe Genica de cate ori are ocazia si aceasta ii pozeaza straniu, cuceritor sau dramatic, construindu-si personajul plin de mister si ieri…si azi.

Sofia Nadejde. Prima femeie careia i s-a permis sa sustina bacalaureatul intr-un liceu de baieti, prima femeie care a condus o revista literara (“Evenimentul Literar”), prima femeie care a tinut conferinta intr-un club (Clubul muncitorilor din Bucuresti), prima femeie care a fost presedinta unui congres (Congresul IV al P.S.D.M.R.). Profesoara, scriitoare, eseista, critic literar, traducatoare, mama a 6 copii, militanta cu idei socialiste si feminista care prin scrierile si conferintele ei publice s-a luptat cu prejudecatile vremii despre inferioritatea femeii.

La sfarsitul secolului 19, era dezbatuta si foarte la moda problema “Creierului femeilor”, articole din Europa Occidentala sustinand teoria conform careia ar fi existat o proportionalitate directa intre greutatea creierului si inteligenta. Cum oamenii de stiinta descoperisera ca creierul barbatului este mai greu decat cel al femeii, multi erau foarte convinsi ca “femeia e incapabilă de orice dezvoltare; oricat ar incerca sa-si dezvolte inteligenta ea nu va reusi; ba chiar cu civilizatiunea ea se tampeste si tinde catre idiotism”.
In Romania, Titu Maiorescu era si el mare simpatizant al acestui curent pe care-l sustinea in diverse articole si discursuri publice.
Doamna Nadejde n-a stat cu mainile in san si s-a luptat cu argumente extrem de percutante, infruntand intelectualii vremii in polemici care au ramas in istoria feminismului romanesc:
“Daca inteligenta e functia materiei cenusii atunci nu se poate trage nici o concluzie pe baza greutatii creierelor, caci ar trebui avuta in vedere greutatea materiei cenusii.
“Greutatea nu e cea mai potrivita masura la urma urmei: calitatea materiei cenusii, numarul celulelor si a polilor acestora, si ramificatiile lor ar trebui sa fie masura inteligentei.”
“Daca privim comparativ cavitatea creierelor oamenilor primitivi (din timpuri stravechi) si pe cea a creierelor omului modern constatam o scadere de capacitate si de volum, atat la barbati cat si la femei. Ceea ce ar insemna fie ca si barbatul regreseaza odata cu femeia, fie ca un volum mai mic indica o evolutie”
“Daca e sa judecam inteligenta dupa greutatea creierului, atunci ar trebui sa spunem ca unele pasari “Sai, Saimiri, Uistiti”, care au un creier mai greu raportat cu trupul, sunt mai inteligente ca omul”
“De asemenea, o serie de alienati mintali au fost gasiti cu creiere cantarind mai mult decat greutatea medie a creierelor barbatilor. Sunt ei mai inteligenti din aceasta cauza?”
“Si dac-ar fi sa conteze greutatea creierului, de ce nu luam în considerare raportul dintre greutatea creierului si greutatea corpului. Daca ar fi luat in considerare acest aspect, atunci femeile ar avea mai mult creier/kilogram!”

Intr-o vreme in care femeia era educata doar pentru a deveni o mama si o nevasta buna, doamna Nadejde se lupta cu sistemul si sustinea: “Si cei vechi dadeau educatie inalta unor robi care sa le creasca odraslele. Trebuie sa se dea femeii instructie pentru ca e om, pentru ca e semenul barbatului si nu pentru ca e mama de fii. E numai o perioada a vietii in care femeia e mama si ar fi nedrept ca restul vietii sa si-l petreaca intr-o “nestiinta dobitoceasca”.
O intelectuala plina de curaj, un personaj pe care nimeni nu-l putea ignora (se spune ca lumea buna ieseana era scandalizata si contrariata de curajul verbal si de idei al doamnei Nadejde, dar si de simtul fashion al dumneai, foarte emancipat si completat mereu de palarii foarte inalte, dupa moda occidentala, prea flamboiante pentru gusturile provinciei moldovenesti:)), o femeie de..nadejde.
“…oricine trebuie sa puie ca scop final fericirea nu numai a lui, ci a omenirii intregi.”, Sofia Nadejde, doamna cea mai cool.

Daca vrei sa te imbraci ca doamna Martha Bibescu:

rochie din dantela si satin
carte Catherine-Paris, de Martha Bibescu

O dimineata de primavara eleganta, la Palatul Mogosoaia, cu mitica Martha Bibescu, “fashion-icon” avant la lettre. In intimitatea matinala a unui personaj care inspira si azi generatii de doamne si domnite in cautare de detalii chic, de atitudini de “femme fatale”, de trucuri de “putere cu manusi de catifea si delicatete de matase”.
Martha-printesa Bibescu a fost romanciera, poeta, autoare de memoralistica, om politic de mare noblete si spirit, cu relatii uimitoare in cercurile politice europene si americane: „Inrudita cu Asquith, seful partidului liberal din Marea Britanie (a carui fiica se casatorise cu Antoine Bibescu), scriitoarea a intretinut relatii stranse si cu Ramsay Mac Donald, fost de mai multe ori prim-ministru al Angliei. (…) I-a cunoscut pe Winston Churchill, Anthony Eden, Neville Chamberlain, iar Sir Samuel Hoare a fost oaspetele ei la Mogosoaia”, scria Ma­ria Braescu, in teza sa de doctorat.
I-a cunoscut şi pe Roosevelt si pe Mussolini, la ei acasa. Si-a exprimat opiniile politice, despre vremurile pe care le-a trait si oamenii pe care i-a cunoscut, cu mult curaj, sinceritate si verva. A fascinat generatii de admiratori de frumos si remarcabil si o mai face inca, cu cel putin la fel de multa forta.
Si ieri, si azi, atat de cool.

Pe cat de determinata, pe atat de modesta. Pe cat de frumoasa, pe atat de ambitioasa. Pe cat de celebra, pe atat de nonsalanta.
Simona Halep ne-a facut azi din nou atat de mandri. Cap de serie numarul 4 si locul 5 WTA, incredibila si fascinanta sportiva s-a calificat, in finala turneului Premier Mandatory de la Madrid, dotat cu premii de 3.671.405 euro. Dupa un meci frumos, puternic, aplaudat de nenumarate ori de o arena in picioare, Simona a invins-o cu scorul de 6-7 (4), 6-3, 6-2 pe sportiva Petra Kvitova, a cincea favorita si locul 6 mondial.
Halei-Halep! Bravo, Simona! Stii bine ca mai cool decat tine NU SE POATE!