Daca vrei sa te imbraci ca Ileana Sonnabend:
rochie AlexanderMcQueen
cercei ametist
Acum 5 ani, presa lumii titra: “Vânzare de artă colosală”. Iar titlul era urmat în toate jurnalele importante ale capitalelor lumii de detaliile despre lucrările incredibile care se aflau în colecţia “reginei artei”, “zeiţei absolute a vânătorii de artă”, “celei mai importante colecţionare de artă din secolul XX”, Ileana Sonnabend. O românca de origine evreiască, cu o poveste de viaţă incredibilă şi pasiune şi ochi pentru artă uimitoare.
La 10 ani, vorbea fluent 5 limbi
Ileana Schapira s-a născut în 1914, în Bucureşti, în familia lui Mihai Schapira unul din cei mai importanţi industriaşi români ai începutului de secol XX. A fost crescută în lux şi educată de o armată de dădace şi guvernante (englezoaice, franţuzoaice, nemţoaice, italience). Astfel, micuţa Ileana a ajuns ca la 10 ani să fie fluentă în 5 limbi. Familia a văzut tot timpul în ea un copil rebel, foarte independent şi se pare că interesul neobişnuit pentru artă i-a fost cultivat de mama ei, Mariana, o austriacă care câţiva ani mai târziu divorţează de omul de afaceri Schapira şi se recăsătoreşte cu artistul american de origine rusă, John Graham.
În 1931, când Ileana avea numai 17 ani, se îndrăgosteşte nebuneşte de americanul cu origini italo-evreieşti, Leo Krausz (cunoscut lumii sub numele de Leo Castelli), un bărbat plin de şarm, care ani mai târziu devine şi el un important colecţionar de artă.
Leo Castelli
Un tablou Matisse, în loc de inel de logodnă
Cei doi se căsătoresc un an mai târziu şi în loc de inel de logodnă, Ileana îi cere soţului ei un tablou de Matisse. Dupa 3 ani, Ileana şi soţul ei pleacă la Paris şi intră în cercurile de artişti suprarealişti. În 1939, tatăl Ilenei îi ajută pe Leo si sotia sa să-şi deschidă prima lor galerie de artă.
Imediat după al doilea război mondial, familia Castelli pleacă din Lisabona, la bordul unui vapor şi se opreşte în New York. Aici, timp de aproape 10 ani, Leo face speculaţii cu artă, întotdeauna consiliat de tânăra lui soţie. Chiar dacă istoria artei îl consideră pe Leo Castelli unul din cei mai importanţi galerişti ai secolului trecut, connaisseur-ii ştiu că Leo nu făcea niciun pas fără sfatul Ilenei, el fiind mai degrabă atras de literatură decât de artă.
Leo Castelli la Bucuresti
Divorţ într-o singură zi
Leo este un mare charmeur şi Ileana nu mai suportă escapadele lui amoroase. Aşa că în 1959 zboară singură până în Atlanta, singurul stat american unde o femeie, dacă deţinea pământ, avea voie să divorţeze imediat de soţ.
În câteva ore, Ileana cumpără o bucată de pământ într-un orăşel din Atlanta şi se întoarce a doua zi la New York cu actele de divorţ.
Un an mai târziu, Ileana se recăsătoreşte cu Michael Sonnabend, fostul ei coleg de facultate de la Columbia University. Împreună pleacă din nou la Paris, unde Ileana îşi deschide o galerie şi devine primul dealer de artă care promovează în Europa, artişti consacraţi de peste Ocean: Warhol, Roy Lichtenstein, Jim Dine, James Rosenquist, Claes Oldenburg, George Segal, Donald Judd şi Robert Morris.
Astfel, istoria artei secolului trecut o consideră pe Ileana Sonnabend ca una din initiatoarele pieţei globale de artă.
Ileana Sonnabend şi Peggy Gugenheim
Amândouă de origini evreieşti , din familii foarte bogate şi cu un destin legat de dragostea şi ochiul pentru artă contemporană. Ileana şi Peggy sunt cele mai importante figuri feminine ale afacerilor cu artă din secolul 20 şi amândouă au personaje la fel de excentrice şi de fascinante.
În perioada new-yorkeză a Ilenei alături de Leo Castelli, cei doi soţi mergeau foarte des să cumpere artă din colecţia lui Peggy, Ileana spunând de multe ori cunoscuţilor: “Galeria lui Peggy este incredibila. Nimeni nu-şi dă seama că ce face ea aici e de importanţă colosală; va schimba vremurile”.
Peggy Guggenheim
Apropiaţii Ilenei spuneau că românca nu ieşea niciodată din apartamentul ei de pe Broadway 420, fără un anturaj întotdeauna interesant, care o făcea să arate ca o împărăteasă.
Era foarte înţeleaptă, dar cinică şi ascuţită în observaţii. Prietenii îi spuneau “Buddha Machiavelli” pentru replicile ei mereu pertinente dar prea înţepătoare. Se spune că la premiera unui important coregraf contemporan, a plecat în timpul spectacolului şi a declarat presei: “Mă întorc în clipa în care îi creşte un pic IQ-ul coregrafului. Măcar un strop”.
Ileana in galeria din Paris
Ileana , Cicciolina şi Jeff Koons
Toată lumea artei se minuna de talentul Ilenei de a descoperi “no names” care în scurt timp deveneau brand-uri importante în zona artistică. Ea a încurajat şi promovat noi curente: Pop Art, Minimalism, Arta Conceptuala, Transvangarda, Performance Art, Neo-Expresionism, Neo-geo şi fotografie contemp.
Artişti care azi fac regula pe piaţa de artă, Andy Warhol sau Roy Lichtenstein, Giovanni Anselmo, Jannis Kounellis, Michelangelo Pistoletto, Gilbert si George, Mario Merz, datorează enorm credinţei în munca lor pe care a avut-o Ileana.
Când nimeni nu credea că Jeff Koons şi seria de lucrări dedicată poveştii lui de dragoste cu actriţa porno Cicciolina va deveni celebră, Ileana a pariat pe artist. Şi el a devenit una din cele mai influente figuri din arta contemporană.
Ileana Sonnabend si Koons
Din colecţia Ilenei, în colecţia privată a celui mai bogat om din lume
Ileana Sonnabend a murit la 92 de ani, în 2007, iar în 2008, fiica şi fiul ei au organizat o licitaţie pentru lucrările din colecţia impresionantă a româncei. Speculaţiile despre preţuri şi cumpărători au ţinut multă vreme prima pagină a presei mondiale.
Au fost scoase la vânzare: “Iepurele” lui Jeff Koons (estimat la o valoare de 80 de milioane de dolari!), 4 variante “Marilyn” semnate Andy Warhol, 2 picturi “Elizabeth Taylor” de acelaşi autor şi “Eddie Diptych” a lui Roy Lichtenstein.
Pe lista cumpărătorilor, în afară de galerii importante din lume au fost şi Francois Pinault, magnatul industriei de lux franceze, Sammy Ofer (armatorul miliardar israelian) şi Carlos Slim Helu, desemnat în 2011, cel mai bogat om din lume.
“Regina artei din secolul XX”, Ileana Sonnabend. Romanca. Mai cool de atat nu se poate.
« Agatha si George Bacovia | Nadia Gray (Herescu) »
Peste tot