Eroii Romaniei Chic » Braila

Vasilica Tastaman

Antz — Mon, 21 May 2012 06:33:06 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca Vasilica Tastaman:

Basca rosie, puloverul “en rond” verde-padure si privirea dulce, pusa pe sotii a Vasilicai Tastaman, in “Asta seara dansam in familie”. O imagine -icon a anilor ’70, cand toate divele si elegantele oraselor cautau palarii, caciuli sau accesorii de par, rosu-curajos. Ca sa castige si ele acel “je ne sais quoi”, dupa care innebuneau baietii privind-o pe Vasilica, din salile de cinema.

A debutat in teatru la 16 ani pe scena teatrului din orasul natal, Braila, si l-a cucerit definitiv pe maestrul Ion Manolescu (tutorele Floriei Capsali), care a adus-o la Bucuresti, unde tanara actrita a intrat imediat in trupa doamnei Lucia Sturdza-Bulandra. Au urmat o cariera incredibila de teatru si film si o viata plina de povesti romantice, extraordinare.
Vasilica a fost admirata de toti iubitorii de film si iubita cu pasiune de Gheorghe Dinica, Dan Tufaru (care s-a indragostit de nurii blondinei dulce si mereu vesele, in perioada cand era impreuna cu Anda Calugareanu), dar l-a luat de barbat pe Emerich Jenei.
La inceputul anilor ’80, cand cenzura comunista daduse o circulara prin care anunta ca pe copertele revistei Cinema nu mai au voie actori, decat in tandem sau in grup (doar Ceausescu avea dreptul la imagini de coperta, singur – da, asa se explica copertele din ’82 pana la revolutie, in care actorii nu mai sunt niciodata singuri…), Vasilica a emigrat in Suedia.
Dupa 1989, dorul de casa n-a lasat-o si s-a intors aici.
Unde s-a pregatit pentru ultimele roluri si a dat cele din urma interviuri.

Doamna Vulpe cea atat de chic. Mai cool de-atat, de unde, soro?:)

Scriitori indragostiti

Antz — Thu, 16 Feb 2012 22:34:22 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca domnul sau doamna Blaga:

Bărbaţi bine, aluri elegante, priviri romantice, vorbe pline de har, parfumuri fine şi nume binecunoscute în cercurile mondene. Cine ar fi putut să le reziste? Cum să nu rupă inimi şi să nu rămână în istoria vieţii publice nu doar prin romanele sau poeziile lor, ci şi prin poveştile de amor pline de pasiune şi controverse? Aceasta este istoria unora dintre scriitorii- playboy ai României. Câte cărţi, atâtea amante.
Duiliu Zamfirescu

Duiliu Zamfirescu
Posteritatea îi cunoaşte opera, i-a citit “Viaţa la ţară” sau “Tănase Scatiu”, dar foarte puţini dintre noi ştiu că scriitorul a fost unul din cei mai importanţi cronicari ai vieţii mondene bucureştene. Era una din cele mai elegante prezenţe din high-class-ul începutului de secol XX şi nu pierdea niciun eveniment monden care-l putea apropia de obiceiuri, oameni, scandaluri pe care Zamfirescu le adora.
După o carieră scurtă de avocat la Hârşova şi Târgovişte, Duiliu Zamfirescu ajunge în Bucureşti la sfârşitul secolului 19, unde se angajează ca reporter la “România liberă”.
Nu trece multă vreme până când primul scandal amoros din viaţa scriitorului iese la iveală. Se pare că acesta avusese o aventură cu Eliza Ioanid, fiica unei familii importante din Hârşova, care a fost obligată de rubedenii să îşi părăsească tânărul iubit cu veleităţi de scriitor şi a fost căsătorită forţat cu un tânăr bogat. Eliza părăseşte România, pleacă în Corfu şi de acolo îi trimite încă lui Duiliu fotografii, semne de carte şi alte drăgălăşenii.
Nu trece multă vreme până ce scriitorul află de moartea iubitei lui căsătorite, răpuse de o tuberculoză.
Cariera lui Zamfirescu de cronicar monden şi scriitor se consolidează, el construindu-şi şi un personaj pe măsură. Se spune că era mereu îmbrăcat după ultimele jurnale de modă, toţi Bucureştii bârfind despre ţinutele prea extravagante ale scriitorului care nu se temea să poarte “pălărie de bandit”, “şeapcă de toreador” şi “pantaloni roşii”. Frecventa cele mai cunoscute locuri ale lumii bune, de la grădinile Rasca, Union sau Stavri, până la restaurantul Hugues sau cofetăria Fialcovski.
La câţiva ani după scandalul cu iubita căsătorită în Corfu, alte veşti cu iz de bârfă dau târcoale vieţii lui Zamfirescu.

Scriitorul era un obişnuit al saloanelor ţinute în strada Căderea Bastiliei (pe atunci Primăverii) de directoarea pensionului de fete, Elena Miller Verghy şi în strada gen. Berthelot (pe atunci, Fântânii), de doamna Zoe Mandrea.

Zoe Mandrea
Iar răutăcioşii spuneau că Duiliu era prea curtenitor cu amândouă doamnele.
În 1883, în România soseşte una din divele lirice ale lumii, un star internaţional care întorsese Bucureştiul pe dos cu venirea ei în ţară. Silvia Montalba.
Cârcotaşii mondeni puteau să bage mâna în foc că între şarmeurul Duiliu şi diva Montalba a existat un affaire amoros. Poveştile spun că artista l-a invitat pe scriitor la un supeu tête- à- tête, în camera sa de hotel. Mai mult, se pare că după întâlnirea fierbinte, aceasta i-ar fi propus amorezului scriitor să-şi părăsească ţara şi să o însoţească în turneul ei european. Dar Zamfirescu a refuzat-o, spuneau tot bârfitorii, pentru că pe fir ar fi intrat impresarul divei, signor Franchetti, îndrăgostit şi el de clienta lui.
Mateiu Caragiale

Mateiu si I.L. Caragiale
Mateiu Caragiale s-a născut în Bucureşti şi a fost fiul lui Ion Luca Caragiale şi a amantei acestuia, Maria Constantinescu, funcţionară la Regie. Nenea Iancu îşi recunoaşte fiul la Oficiul Stării Civile. Cu toate aceastea, Mateiu va purta toată viaţa lui stigmatul bârfelor care-l numeau “bastardul lui Caragiale”.
În 1889, când tatăl său se căsătoreşte cu Alexandrina Burelly, Mateiu este adus în noua sa familie, iar în 1904 pleacă la Berlin ca să-şi facă studiile de drept. Renunţă la şcoală pentru visele lui de scriitor. 12 ani mai târziu, începe să lucreze la romanul Craii de Curtea-Veche, iar cartea care-l va consacra apare 13 ani mai târziu, când primeşte şi premiul Societăţii scriitorilor români.
„Reacționar, conservator, antiegalitarist, spirit nu prea religios, veșnic cârtitor, în fine, o conștiință de boier de țară, se comporta că un lord britanic cu ascendente nobiliare atestate de nouă secole, căre, firește nu înregistrează niciun prieten, are numai inamici şi supuși”, îl descriu biografii.
Dar cele mai multe bârfe care circulau despre Mateiu erau că îi placeau damele foarte tinere dar că era disperat să găsească un mariaj de convenienţă care să-l aranjeze şi să-i liniştească pofta de viaţă bună şi neam nobil. De altfel, toate eşecurilelui sentimentale, le punea pe seama faptului că nu avea suficient de mulţi bani.
Lumea mondenă a vuit când a auzit că Mateiu o curta pe Ana Melik, proprietara unei averi şi a unei case boiereşti pe strada Spătarului, dar cu 10 ani mai mare decât scriitorul.
Dar toţi s-au minunat şi s-au crucit când au auzit de mariajul pe care Caragiale l-a făcut cu Marica Sion, fiica poetului Sion, nemăritată la 63 de ani (cu 24 de ani mai în vârstă decât Mateiu).
“De prisos a spune că în epocă, mariajul cu Marica fusese rău văzut în societate, se bârfise pe seama lui, câteodată chiar sub propriu-i nas.Cei ce locuiesc acum luxosul apartament de la etaj al vilei Maricăi îşi amintesc remarcile bunicilor – locuind la parter – când se scuturau cearceafurile menajului, pe ferestre. “Miroase a peşte”, spunea locatarul de la parter.Cei doi ştiau şi înfruntau opinia publică.Ce alt model ar fi putut avea « divina ţaţă », povestea Barbu Cioculescu.

Marica Sion
Diferenţa de vârstă, de un sfert de secol, nu l-a speriat pe mire, care căuta de multă vreme o “partidă”: Marica Sion îi aducea ca zestre o moşioară, la sud de Urziceni. Nunta a avut loc în 1923, la Schitu Dârvari.
Triunghiul amoros al poeţilor: Şt. O. Iosif, Dimitrie Anghel şi Natalia Negru

Iosif, Cosbuc si Anghel
A fost dragoste mare. Mai întâi, braşoveanul Ştefan Octavian Iosif cu studenta, poeta şi prozatoarea, Natalia Negru. Cei doi s-au întâlnit întâia oară la Bibliotecă Fundaţiei Carol I, a fost dragoste la prima vedere încheiată cu un mariaj.
Dimitrie Anghel era cel mai bun prieten al lui Şt. O. Iosif.

St. O Iosif si Dimitrie Anghel
Când a văzut-o pe Natalia, şi inima lui a tresărit. Dar tânăra îi aparţinea deja bunului lui prieten.

Natalia Negru
După divorţul lui Iosif de Natalia, în 1911, Anghel se strecoară uşor-uşor în inima Nataliei şi cei doi se căsătoresc exact în anul divorţului.
Căsătoria cu Anghel avea să se transforme într-un coşmar. Natalia va mărturisi: “Mai multe zile m-a ţinut încuiată în casă, singură, ca într-un turn, sfâşietor desparţită de fetiţa mea, în imposibilitatea de a-mi relua libertatea, cu ferestrele mascate, cu lumina aprinsă. Simţeam paşii lui Anghel, căci venea din când în când acasă şi asculta să ştie ce fac, auzeam uşa încuindu-se după el, paşii pierzându-i-se în curte… Eram condamnată la moarte de el, pe care începusem să-l ador”.

Natalia Negru si fiica
Până la urmă, amorul prea pasional îi pune capăt vieţii lui Anghel. După o ceartă banală, poetul încearcă sa-şi împuşte soţia cu un glonţ de revolver. O atinge pe aceasta uşor, iar Anghel înnebunit de gândul că şi-a rănit iubita se împuşcă în piept.
Blaga, cuceritorul

Lucian Blaga
Scriitorul şi filozoful Lucian Blaga a fost şi el un mare cuceritor. Cel mai mare scandal amoros al lui Blaga a fost cel generat de relaţia lui cu soţia prim-procurorului din Braşov. Prin casa domniţei Gherghinescu-Vania, de pe strada Crişan 16, au trecut mulţi artişti şi scriitori. Ea era gazda uniui adevărat salon de lume al acelei perioade, fiindu-i oaspeţi George Enescu, Tudor Arghezi, Corneliu Baba, Ionel Teodoreanu şi Vladimir Streinu. Blaga a cunoscut-o pe doamna Gherghinescu-Vania în 1937, când poetul era într-o criză maritală cu soţia sa, Cornelia. Domniţa i-a fost muză şi relatia celor doi se pare că a durat până prin 1945, când a apărut volumul Nebănuitele trepte.
Poeţii cu mii de iubite: Ion Barbu şi Ion Vinea

Ion Vinea (in picioare)
Şi despre Vinea, şi despre Barbu, connaisseur-ii spun că au fost mari iubitori de femei. Unii spun că Vinea ar fi cunoscut intim aproape 10 000 de frumuseţi şi că din cauza pasiunii pentru amor, nici măcar nu a avut vreme să-şi strângă toată opera într-un volum. Iar cea mai cunoscută poveste de dragoste a fost cea cu superba şi mondena scriitoare Henriette Yvonne Stahl, care după despărţirea de Vinea a format un cuplu cu Petru Dumitriu, un scriitor mai tânăr cu 20 de ani decât Stahl.
Şi despre Ion Barbu se spune că ar fi avut mii de iubite şi că pasiunea lui pentru femeile tinere şi fascinante l-a ţinut până în ultimul an de viaţă. Cea mai titrată relaţie a scritorului şi matematicianului (Dan Barbilian) a fost cu femeia fatală a literaturii romane, poeta Nina Cassian.

Hollywood made in Romania (partea a II-a)

Antz — Thu, 08 Dec 2011 07:19:42 +0000

Dacă vrei să te îmbraci ca Lauren Bacall

Istoriile incredibile ale actorilor de origine română care au reuşit la Hollywood continuă.

Nadia Gray
Este celebră în toată lumea pentru rolul din La Dolce Vita şi pentru că e mama vitregă a Lindei Gray din Dallas (Sue Ellen).
Nadia Gray Herescu s-a născut în Bucureşti, în 1923, i-a frânt inima lui Ionel Teodoreanu şi a emigrat în Italia cu fiul Marucăi Enescu, Bâzu Cantacuzino.

A făcut cariera la Hollywood şi a jucat alături de Peter Sellers, Frank Sinatra şi Audrey Hepburn.

Jack Gilford
A câştigat un Oscar pentru rol secundar în 1973, pentru filmul ”Save the Tiger”, în care joacă alături de Jack Lemmon, a avut nominalizări la Globul de aur şi la Tony şi a jucat în zeci de filme, seriale de TV, reclame. Şi e de origine română. Mama lui, Sofia, a fost o româncă emigrantă la New York, care-şi întreţinea familia făcând contrabandă cu alcool.

Rosemary Harris
E bunicuţa din Spider-Man.

Şi o mare actriţă. Este membră a “American Theatre Hall of Fame”, a fost nominalizată pentru Oscar, BAFTA, a câştigat Golden Globe, Emmy, “Obie”, Tony, “Drama Desk Awards”. Şi are sânge românesc. Bunica marii actriţe s-a născut într-o familie de boieri din Muntenia.

Edward G. Robinson
În perioada de aur a Hollywoodului, Edward G. Robinson era celebru în toată lumea pentru rolurile de gangster şi mafiot pe care le interpreta în filme celebre în epocă: “Little Cesar” sau “Key Largo”. A fost prieten şi partener de film cu Buster Keaton şi este pe lista “celor mai mari actori americani” făcută de Institutul de Film American. A cunoscut celebritatea peste Ocean dar s-a născut la…Bucureşti.

Edward G. Robinson (Emanuel Goldenberg) s-a născut în 1893 in familia unor comercianţi evrei din Dudeşti, Bucureşti şi în 1903 emigrează cu toată familia în America. Iar 20 de ani mai târziu devine stea de cinema.

Barbara Bach
A fost fata Bond în “The Spy Who Loved Me”, cea de-a zecea parte a celebrei serii poliţiste şi marea iubire şi muză a lui Ringo Star. Pentru ea, artistul Beatles a compus “She Loves You”.

Barbara Bach a fost model, actriţă, muză, cântăreaţă. Şi se laudă întotdeauna cu originile ei “exotice”. Bunica paternă era din România, iar cea maternă din Irlanda.

Dustin Hoffman
“Am sentimente puternice de evreu. Sunt un evreu român“, declara Dustin Hoffman într-un interviu. Aşa că şi marele actor din Rain Man, Absolventul, Tootsie sau Kramer contra Kramer are origini române.

Părinţii lui Hoffman au emigrat din România în Statele Unite, mai precis în California, cu puţin înainte de a se naşte actorul, în 1937. Tatăl, Harvey, a lucrat ca decorator de mobilă, iar mama lui, Liliana, a fost pianistă de jazz.

Harvey Keitel
E unul din cei mai mari actori de la Hollywood şi nimeni nu poate uita rolurile sale din Taxi Driver, Reservoir Dogs sau Pulp Fiction.

S-a născut în 1939 în familia unor emigranţi din Polonia şi România, mama sa, Miriam, fiind născută lângă Brăila.
În 2007 şi 2008, actorul participă la mai multe evenimente organizate în New York, pentru strângere de fonduri pentru familiile sărace din România. Când a fost întrebat de jurnaliştii de peste Ocean de ce vine la astfel de evenimente, actorul a răspuns docil: “Mama mi-a spus să vin”.

Fran Drescher
Dădaca e clar că e românca. A spus-o ea atunci când a venit în România şi a fost invitată în emisiunea lui Măruţă. “Mă simt bine în România, pentru că sunt româncă”.

Străbunica lui Fran Drescher a fost moldoveancă, a trăit la Focşani şi la sfârşitul secolului 19 a emigrat în Statele Unite.

Julianna Margulies
Actriţa cu premii Emmy pentru E.R şi Globuri de Aur pentru The Good Wife are şi ea origini româneşti. Bunicii din partea mamei sunt născuţi în România de unde au emigrat în Statele Unite.

Natalie Portman
Leon, Star Wars, V for Vendetta, Cold Mountain, Closer şi Oscar pentru Black Swan. E una din cele mai titrate actriţe de la Hollywood şi anul trecut, după ce a luat premiul Academiei de Film Americane a dezvăluit că are origini româneşti. Bunicii din partea tatălui, medicul Avner Hershlag, sunt din România, de la Rădăuţi.

Winona Ryder
Winona Ryder, actriţa-icon a anilor ’90 se numeşte în realitate Winona Laura Horowitz şi vine dintr-o familie cu o mamă (Cindy Horowitz) de origine română (născută Istas – din părinţi emigranţi români) şi un tată, Michael Horowitz, rus-evreu.

Matt Lauer
E unul din cei mai celebri prezentatori de televiziune din Statele Unite. În fiecare dimineaţă, America se trezeşte împreună cu el, la show-ul Today de pe NBC.

Într- o emisiune “Discover Our Roots”, Matt a descoperit ca străbunicul său se numea Israeli Lauer, era din nordul Moldovei, de la Săveni şi în 1898 a emigrat în America, cu doar 4 dolari în buzunar.

Jon Lovitz
Lovitz este celebru în toată lumea pentru show-ul cu multe premii Emmy, Saturday Night Live.
Şi biografii actorului susţin că provine dintr-o familie a unui medic de origine română care a emigrat în anii ’40 în Statele Unite.

Elsa Pataky
În 2011, Fast Five a înnebunit box office-ul american. Iar protagonista celui de-al cincilea episod din seria de filme The Fast and the Furious este de origine…română.

Mama actriţei, Cristina Pataky Medianu, este o româncă din Craiova şi a emigrat în Spania, unde l-a întâlnit pe soţul ei, José Francisco Lafuente.
Elsa Pataky vorbeşte fluent limba ambilor părinţi: şi spaniola, şi româna.