Eroii Romaniei Chic » comedie

Puiu Calinescu

Antz — Mon, 17 Dec 2012 06:09:41 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca Puiu Calinescu:

Expresivitatea faciala care ne aminteste de Jerry Lewis, tristetea care se citeste in ochii fiecarui mare actor de comedie, in care-l regasim discret pe Buster Keaton, eleganta englezeasca a minunatilor trasniti din Monty Python si talentul genuin romanesc al unuia dintre cei mai simpatici, indragiti si de neuitat actori care ne-au facut vreodata sa radem cu lacrimi: Puiu Calinescu.
O imagine a domniei sale plina de detalii chic, cu esarfa combinata creativ cu sacoul din tweed, sapca “Gatsby”, pe care putini stiu sa si-o asume si, bineinteles, una din grimasele domniei sale, care ne-a incantat copilaria si pe care toti baietanii, care visau la scena, incercau s-o imite.
Puiu Calinescu este unul dintre marii actori de comedie din Romania, a jucat pe scena Teatrului “Constantin Tanase”, a interpretat roluri memorabile in filme-cult pentru vremuri in care se zambea greu si se radea doar ca sa facem haz de necaz (nimeni nu-l poate uita in seria BD sau in “Nea Marin Miliardar”) si, chiar daca nu a avut studii de actorie, meseria l-a cautat, l-a ales si el a slujit-o cu succes timp de jumatate de secol.
Domnul Puiu Calinescu cel atat de cool.

Alexandrina Caragiale, sotia lui Nenea Iancu

Antz — Fri, 19 Oct 2012 06:05:36 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca doamna Alexandrina:

Continuam seria de povesti despre doamnele care au stiut sa fie discrete, sa iubeasca, sa sustina si sa tina laolalta vietile, de mult haotice si prea pline de intamplari si idei, ale celor mai cool barbati ai Romaniei, cu istoria Alexandrinei Caragiale. Doamna eleganta si admirata de toata intelectualitatea bucuresteana Belle Epoque, sotia “iubeata” a lui nenea Iancu Cargiale.
Cincinat Pavelescu scria despre doamnia sa: ‘Sotia marelui Caragiale, femeie de o bunatate si de o suprema distinctie, era nepoata castelanei Parepa si povestea e atat de frumoasa”.

Frumoasa poveste incepe in 1888, chiar in fata Teatrului National, al carui director era Ion Luca Caragiale. Domnisoara Aleandrina Burelly, fiica unui arhitect italian bine cotat al Bucurestilor, Gaetano Burelly, iubitoare de viata mondena si frumusete remarcata de lumea buna la balurile din capitala, mai ales la cele tinute in casa pictorului Theodor Aman, venise la teatru ca sa caute un bilet la unul din spectacolele pe care le avea in Bucuresti marea diva, Sarah Bernard.
Soarta a facut ca nenea Iancu (avea 36 de ani) sa fie chiar atunci si el in acelasi loc, sa o vada pe bruneta frumoasa si zvelta, eleganta, cu un aer foarte special si sa se indragosteasca “la prima vedere”.
Se spune ca exact a doua zi dis-de-dimineata, tanarul si pasionalul Caragiale s-a dus direct la tatal Alexandrinei si a cerut-o pe loc de nevasta. Nunta a avut loc in 1889 si a urmat o viata de familie frumoasa si fericita, tinuta bine in frau de superba doamna Caragiale.
Ea stia sa ostoiasca melancolia sotului ei, ii intelegea tacerile si tristetile. Intreabata uneori de jurnalisti si curiosi, daca sotul ei e o fire foarte vesela, doamna Caragiale raspundea mereu bland si cu candoare:
“– Un om vesel? Nu! Un om foarte trist. E multa durere sub glumele lui.”
Cella Delavrancea, o prietena apropiata a familiei Caragiale povestea ca doamna Alexandrina intelegea intr-o clipita ca nenea Iancu e prins de umbra tristetii si cu mult tact si iubire incerca sa-i alunge grijile si melancolia cu o vorba frumoasa, un zambet sau cu muzica buna: Mozrat, Grieg sau Beethoven.
Alexandina si Ion Luca Caragiale au avut doi copii, Luki (Luca) si Tuski (Ecaterina) si mama iubitoare spunea mereu prietenelor, multumita: “Copiii cresc in sus si nu in laturi, slava Domnului”.

A fost mereu alaturi de sotul ei, au suferit impreuna nedreptatile epocii, s-au bucurat de victoriile de familie si a trait si vremea cand invitata la radio (1945) sa povesteasca lumii despre unul din cei mai iubiti, mai spectaculosi si mai plini de intelepciune romani, al nostru nenea Iancu.
Mai cool decat doamna Alexandrina Caragiale, de unde nenicule?

Stroe si Vasilache

Antz — Wed, 10 Oct 2012 08:20:26 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca domnul Stroe sau monsieur Vasilache:

“Alo, alo, aici e radio / Stroe si Vasilache, lache, lache…” se auzea pe 9 ianuarie 1929 de la radio. Lumea fredona si stia ca avea sa nu mai uite niciodata refrenul. Era prima emisiune “Ora vesela”, la Radio Bucuresti, pe care orasul o asculta in fiecare duminica, ca sa rada, cante si danseze. Protagonistii erau cei mai simpatici, mai iubiti actori de comedie ai momentului, un duo formidabil care a facut istorie pe secna, la radio si in cinema.

Putini sunt cei care stiu ca Stroe si Vasilache au regizat si au jucat in cel mai vechi musical romanesc, filmul „Bing Bang” (1934) – film sonor, printre cele mai vechi pastrate in intregime in arhivele cinemaului autohton.

Stroe si Vasilache faceau sali pline la teatrele Alhambra, Atlantic, Carabus, N.STROE fiind cel care a dat numele Teatrului “Constantin Tanase”.
Se respectau, visau impreuna si planuiau lucruri marete in doi: “Ne faceam visuri marete si, ca sa nu le uitam, le-am scris mare pe un perete din cabina noastra.”, povesteste N. Stroe.
Din nefericire, povestea de dragoste, de prietenie, de talent dintre cei doi a fost intrerupta brusc si tragic pe 4 aprilie 1944, cand Vasilache a fost omorat in bombardamentele care au avut loc asupra capitalei.
N. Stroe a continuat cariera de la radio si ne-a lasat slagare de neuitat: “Trurli Trurli”, “Du-ma acasa, mai tramvai”, “Morarita”, “Ninge, ninge” sau “Dragoste, poveste veche”.

Prietenie si complicitate de neuitat. Stroe si Vasilache, duetul invincibil. Cool.

Coca Andronescu

Antz — Wed, 04 Jul 2012 06:10:58 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca sfioasa domnisoara Tanta:

V-am spus de planul nostru cu integrala filmelor dupa scenarii de-ale domnului Baiesu, nu? Ei bine, a venit vremea pentru “Iubirea e un lucru foarte mare”, pentru “butadele”, sss-itul:), flirtul, stangaciile lui Costel si inocenta domnisoarei Tanta:).
Pentru ca de aproape un an tot vorbim despre eroi chic, cum sa nu zabovim un picut la coafura inalta, prinsa cu panglica si cu mese de volum, la rochia model Mary Quant, cu picioarele bine la vedere si jaboul asortat cu mansetele din voal jorjet ale dragalasei Tanta?! Ehehe si umorul de odinioara avea nevoie de un strop de eleganta:).

O gasim pe doamna Coca Andronescu incantatoare. Ne-o amintim de la serile de teatru TV, cand Miralndolina lui Goldoni ne facea sa radem cu dezinvoltura si vioiuciunea ei sau cand treceam din rasu’-plansu’ cu Gaitele lui Kiritescu sau cu personajele din Titanic Vals, din filmele de week-end de la cinema sau de la televizor, “Serenada pentru etajul XII”, “Eu, tu si Ovidiu”, “Tufa de Venetia” si n-avem cum sa-i uitam vreodat’ bascul galben, cu canaf mare asortat perfect cu fularul, din “Alo, aterizeaza strabunica!”.

“Sclipire de-o secunda, spirit neastamparat, aceasta actrita spumoasa ca o sampanie contamina atmosfera din jur, starnea parca o stare speciala de veselie si de miscare euforica a moleculelor de aer care-i inveleau cuvintele si miscarea” (Aurel Storin).

Claudia si Ion Baiesu

Antz — Tue, 26 Jun 2012 07:42:38 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca doamna Claudia sau ca Ion Baiesu:

O imagine cat o istorie de iubire. Claudia Baiesu imbratisand usor si protejand lumea scriitorului ei iubit, Ion Baiesu. O poveste din casa mereu deschisa a familiei Baiesu, unde acum 30-40 de ani se perinda o lume intreaga, sa se bucure de sarmul plin de umor al dramaturgului si de vocatia de gazda perfecta a doamnei Claudia Baiesu: Octavian Cotescu, Cornel Dinu, poetul Mircea Micu, Nichita, graficianul Florin Puca, Benone Sinulescu, Fanus Neagu sau Eugen Simion.
Femeia din spatele scriitorului, a vedetei literare de care erau indragostita Romania, de la frizerite, la chelneri, profesori, scriitori, sportivi sau medici, o femeie remarcabila care a protejat cu blandete talentul sotului ei si normalitatea unei vieti mondene, in vremuri ale izolarii.
“Era o autodidacta, stia franceza perfect si era pusa intotdeauna la punct cu ultimile aparitii literare. Il ajuta pe tata, ca secretara privata, cand el lucra la reviste, cat si ca sfatuitor literar, cu care el isi discuta ideile. Mama a batut la masina mii de la pagini din lucrarile lui. Foarte frumoasa, extrem de generoasa si opsitaliera, tot Bucurestiul stia ca mama are intotdeauna ceva bun pregatit de mancare, chiar pentru musafirii neanuntati. Facea mama niste capodopere culinare originale! Unele erau inventiile ei, altele erau adaptari dupa retete de la bunica, altele erau feluri clasice realizate absolut perfect.
Mama l-a adorat pe tata, cu o dragoste care nu a fost slabita nici de timp, nici de greselile mai mari sau mai mici ale lui fata de ea. Tata, la randul lui, ii dadea intotdeuna primul exemplar din orice publicatie de-a lui. Aceste exemplare contineau dedicatii poetice si induiosatoare, mai ales cand tata facea vreo prostie. Dar ea il ierta mereu.” Daniela Baiesu, fiica Claudiei si a lui Ion Baiesu.

Lavinia si Claudia Baiesu
Am revazut de curand “Mere rosii”. Am ras cu aceeasi pofta la umorul subverisv si sincer al scenariului impecabil al domnului Baiesu si ne-am propus ca in urmatoarea luna sa ni-l amintim pe indelete si sa intram (incercam cronologic) in lumea lui.
O sa incepem, din nou, cu Balanta si Acceleratorul, romanele si nu ne vom lasa pana nu vom fi vazut, in fiecare zi, cate un film dupa povesti ale domniei sale:
Iubirea e un lucru foarte mare (Tanta si Costel)
Camera albă
Maiorul și moartea
Astă-seară dansăm în familie
Un text cu bucluc
Mere roșii
Avocatul
Rătăcire
Omul care ne trebuie
Grăbește-te încet
O aventura sub pământ
Sper să ne mai vedem
Duminica în familie
Omul din Buzău
Miracolul
De ce are vulpea coadă?
Harababura
Vinovatul
Balanta
Ne asteapta o luna plina de bucurii. De povesti perfecte, scrise de domnul Baiesu si dactilografiate de minunata doamna Claudia Baiesu.
“Minciunile lui Baiesu ne vor merge la inima si ne-o vor spala-o.” Nichita Stanescu

Tamara Buciuceanu-Botez

Antz — Fri, 22 Jun 2012 06:33:47 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca doamna Tamara:

Am cunoscut o fetita, care intrebata la o petrecere de oameni mari ce vrea sa se faca cand o sa fie mare, a raspuns fara ezitare: Tamara Buciuceanu!
I se parea grozav sa fie talentata, celebra si amuzanta ca domnia sa.
Nu am cunoscut-o niciodata in realitate, am ratat un interviu cu dumneaei pentru ca am ajuns prea tarziu la intalnire si asa am esuat o intalnire cu “visul” micutei.
Dar, fara sa stim multe intamplari din viata personala a doamnei Tamara Buciuceanu-Botez, avem convingerea clara ca, la fel ca toti marii actori de comedie, este mai inteleapta, mai cunoscatoare a sufletului omului mai mult decat oricare dintre noi. Asta se simte mail ales atunci cand cu ochii mariti si cu mainile sus, in aer, incearca (si reuseste mereu) sa ne faca sa zambim.
Cine stie pe cineva mai generos decat pe cei care, oricare ar fi sufletul lor, incearca sa-i faca pe cei din jur sa uite si sa rada?
Doamna Tamara cea generoasa. Modelul nostru de-o viata:).

Ion Luca Caragiale

Antz — Sun, 12 Feb 2012 20:57:28 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca Nenea Iancu:

Nu sta « nici bine, nici rau, adica nici asa, nici altminteri ».
Hatru, nenea Iancu. Sade turceste, inconjurat de lumea lui de carti si se gandeste duios si amuzat la Mitele, Trahanachii si Catavencii lui contemporani.
Ah maestre, daca ati sti ca niciunul dintre ei nu a murit. Ne mai amuza, chinuie si stapanesc inca lumea. Dar is ai nostri si ii iubim pe toti.
Pentru ca de la domnia voastra stim:
“Voiesti sa cunosti lucrurile? Priveste-le de aproape. Vrei sa-ti placa? Priveste-le de departe”.
Mai cool decat nenea Iancu? Asa ceva nu se poate!