Eroii Romaniei Chic » Ghica

Frumoasele amante care au făcut şi desfăcut vieţile celor mai puternici bărbaţi din România I

Antz — Tue, 06 Mar 2012 07:32:53 +0000

Dacă vrei să te îmbraci ca Liane de Pougy:

Controversate, urâte şi iubite cu pasiune deopotrivă, admirate, vorbite pe la colţuri sau arătate cu degetul, dar cu siguranţă, niciodată ignorate. Amantele profesioniste sau curtezanele pot face şi desface familii, guverne, lumi. Istoria e plină de astfel de personaje şi nici România nu duce lipsă de amante-curtezane celebre cu poveşti incredibile şi vieţi fascinante.
Velica şi Maria-Cristina. Curtezanele lui Mihai Viteazul
E una din figurile istorice cele mai iubite de români, istoriile sale de vitejie înflăcărând imaginaţia celor mici şi mari şi curajul şi viziunea sa despre ţinuturile româneşti inspirând pe românii de pretutindeni. Dar există istorici care au vrut să cunoască şi poveştile sentimentale ale lui Mihai Viteazul. Iar informaţiile care au fost scoase la iveală au dezvăluit faptul că „Mihai Viteazul a fost un soţ crud, un om care nu şi-a cruţat nevasta, care o punea faţă în faţă cu ibovnicele lui, cărora uneori le dădea pasul înaintea doamnei, despot în viaţa privată cum era în cea publică, în felul regilor de mai târziu ai Franţei cu multe Lavalliere şi multe Pompadoure“.

Mihai Viteazul a fost căsătorit cu Doamna Stanca, care provenea din puternicul neam al boierilor din Izvorani, dintr-o familie înrudită cu fraţii Buzeşti. Multi istorici spun că domnitorul s-a căsătorit din interes cu ea, pentru că avea nevoie de averea ei şi de alianţe puternice cu neamurile boiereşti pe care le avea în familie şi că doamna Stanca a fost înşelată adeseori de voievod cu ibovnicele sale mult mai tinere, aristocrate şi bine educate.
Una din cele mai cunoscute este blonda Velica, care era fata logofătului Ion din Piteşti. Velica era căsătorită cu italianul Fabio Genga şi l-a cunoscut pe Mihai Viteazul la curtea lui Sigismund Bathory, în 1595, după bătălia de la Călugăreni.
Se spune că relaţia dintre voievod şi blonda Velica a devenit una foarte serioasă, spre nefericirea doamnei Stanca şi că nevasta italianului se visa chiar soţie de domnitor. Sursele vremii povestesc că Velica se autointitula “Gospodja Velica”, titlu acordat doar soţiilor de voievozi.

În 1600, un agent neamţ scria că „toate trebile ţării le are în mînă o jupâneasă româncă, măritată cu Fabio Genga, cu care se ţine vodă în ştiinţa tuturor, pînă într-atât încât a poruncit soţului, sub pedeapsă de moarte, să n-aibă a face cu dânsa“.

O altă amantă celebră a lui Mihai Viteazul a fost Maria Cristina Bathory, care era vara lui Rudolf al II-lea şi soţia lui Sigismund Bathory.
Exilată la Castelul din Chioar de către Sigismund, divorţată la 25 de ani, Maria Cristina a căzut în mrejele voievodului român, care, spun unele surse, ar fi folosit-o pe tânăra lui amantă ca să afle informaţii interesante pentru strategia lui politica şi militară.
Maria lui Cuza
La mijlocul secolului 19, jurnaliştii mondeni ai vremii ştiau că dacă voiau să-l vada des pe Vodă Cuza aveau doar de aşteptat seara, târziu, în faţa casei de pe Strada Biserica Amzei nr. 3. Acolo era cuibuşorul de nebunii pe care Vodă îl aranjase cum se cuvine, cu mobilă şi fineţuri de la Paris, pentru amanta lui iubită: Maria Obrenovici, fiica latifundiarului Costin Catargi.

Despre amanta lui Cuza ştia toată lumea, în timp ce soţia lui, doamna Elena închidea ochii iar presa vremii specula, înjura, ierta şi iar striga.
Maria s-a născut în anul 1832, a avut doua mariaje încheiate cu divorţ (întâi cu un general sârb, apoi cu prinţul Miloş, cu care a avut în 1854 un fiu, pe nume Milan, viitorul rege al Serbiei).
După al doilea divorţ, Maria se mută la Iaşi, unde e una din cele mai admirate şi bârfite mondene ale târgului.

“Mai frumoasă şi mai feminină decât doamna Elena, voia să ia locul doamnei nu numai în inima principelui, dar şi pe tron. În acest scop a întrebuinţat toate armele arsenalului feminin (…)”, spunea istoricul Constantin C. Giurescu, despre Maria Obrenovici.
Maria i-a facut lui Cuza şi doi copii nelegitimi, dar Cuza nu a divorţat niciodată de doamna Elena. În 1866, când organizatorii loviturii de palat au intrat în dormitorul lui Cuza pentru a-i cere abdicarea, în patul domnitorului era… Maria.
Actriţa lui Eminescu
Toată lumea ştie istoria de amor între poet şi „îngerul lui blond”, Veronica Micle, o doamnă cu veleităţi de poetă, căsătorită şi mamă a doi copii.

Istoria de amor dintre cei doi a început la Viena şi au urmat 17 ani de pasiune devastatoare, împăcări, despărţiri, certuri şi reîntâlniri pline de amor.
Dar mai puţin cunoscută este povestea de dragoste între Eminescu şi actriţa Fanny Tardinisis. În 1864, poetul pleacă la Braşov, fascinat de şarmul şi nurii actriţei şi e angajat de aceasta ca sufleur în trupa ei de teatru, până în martie 1865. Istoricii spun că în această perioadă, între tânărul Eminescu şi muza lui mai coaptă, a avut loc o poveste de dragoste interzisă.
George Ghica şi Liane de Pougy
O tânără ţărăncuţă franţuzoaică, divorţată a avut tot Parisul prins în mrejele şarmului său unic. A fost stea la Folies- Bergere şi în seara debutului, i-a scris lui Edward al II-lea, Prinţ de Wales, pe care nu-l cunoştea: “Sire, în seara asta debutez. Onoraţi-mă cu prezenţa şi aplauzele dumneavoastră şi voi fi cea mai fericită”. Edward a venit la spectacol şi s-a îndrăgostit nebuneşte de ea.

Liane de Pougy a fost una din cele mai elegante şi fascinante curtezane ale Franţei, chintesenţă de feminitate Belle Epoque. Toţi parizienii puternici i-au fost la picioarele împodobite cu bijuterii superbe cu smaralde, pe care le purta numai în pat.

A fost curtezană, amantă şi a visat să devină prinţesă. Şi a reuşit. Pe 8 iunie 1910, Liane s-a căsătorit cu prinţul George Ghica, la biserica St. Philippe du Rule din Paris şi niciunul din membrii familiei mirelui nu a venit la ceremonie. Pentru că neamul Ghica nu era de acord ca George să se căsătoreasca cu “creatura-curtezană”.

Mariajul cu prinţul a durat 35 de ani şi după moartea lui, Liane s-a retras la…manăstire.
Va urma…

Dora d’Istria.

Antz — Tue, 28 Feb 2012 06:56:48 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca Dora d’Istria:

Elegantă, frumoasa, curajoasă, poliglotă, scriitoare, cu un fizic robust şi rezistent, cu o ambiţie incredibilă şi o personalitate fascinantă. O femeie superbă: Dora d’Istria (Elena Ghica).
Dora d’Istria, una din primele feministe ale secolului 19, a fost fiica marelui ban Dimitrie Ghica (numismat şi arheolog) şi a Caterinei Faca(scriitoare si traducatoare).
S-a născut şi a copilărit în Bucureşti, unde a primit o educaţie strictă şi aleasă. Profesorii ei particulari erau convinsi că micuţa Elena este un copil minune, pentru că a învăţat, până la vârsta de zece ani, nouă limbi străine, pictura şi pianul. La numai 14 ani a tradus, în limba germană, Iliada lui Homer.
În perioada 1842 – 1946, familia Ghica face o călătorie de studii pentru Elena, prin marile oraşe europene, Viena, Dresda, Veneţia şi Berlin.
În 1849 se căsătoreşte cu principele rus Alexandr Kolotov Massalski, cu care se stabileşte la Sankt Petersburg. Aici obţine premiul I la un concurs de peisaje organizat la Muzeul Ermitaj. În timpul Războiului Crimeii (1853 – 1956) îşi arată simpatiile pentru Franţa şi Anglia, fapt pentru care a fost pedepsită crunt de către oficialităţi, fiind bătută la palatul gubernial din capitala rusă. Elena, umilită şi incredibil de independentă şi curajoasă, îşi părăseşte soţul şi plecă în Occident, stabilindu-se în Elveţia, la Arau.

Pe 1 iunie 1860, Elena Ghica a devenit prima femeie care a escaladat vârful Monch, unul dintre cele trei cele mai înalte vârfuri din Alpi. Odată ajunsă în vârf, prinţesa Elena a marcat trecerea ei pe acolo cu un steag pe care era brodată de mâna ei stema Ţării Româneşti. Şi-a descris toată aventura urcuşului în cartea German Switzerland publicată în 1856 în franceză şi în 1860 în germană.
Opera sa a fost variată, ea cuprinzând teme de istorie, politică socială, economie politică, religie, feminism, poezie populară sau pagini de istorie, etnografie, etnologie şi folclorul popoarelor din Balcani, publicate în limbile franceză, italiană, greacă, rusă, germană şi engleză.
A colaborat cu numeroase reviste, şi a călătorit enorm prin Europa Occidentală, prin Balcani, sau în cele două Americi. A fost membră a multor Academii, societăţi savante, institute, asociaţii din Grecia, Italia, Turcia, Franţa, Austria sau Argentina.

În corespondenţa cu Giuseppe Garibaldi îşi expune ideile politice, propunând un plan de federaţie, formată din state independente, în Balcani, care să cuprindă pe italieni, albanezi, greci şi pe români, „…nu e departe ziua când, de la culmile Carpaţilor la ţărmurile Mării Egee, steagul principelui român Mihai Viteazul ca şi cele ale lui Caragheorghe, Scanderbeg şi Canaris vor fâlfâi liber peste frumoasele ţinuturi unde aceşti vajnici patrioţi şi-au vărsat sângele”.

Elena Ghica şi-a petrecut ultimii 20 de ani mai mult în Italia, la Torino, Livorno şi, în sfârşit, la Florenţa, în casa scriitorului Angelo de Gubernatis. Dar a rămas mereu cu inima la locurile în care s-a născut şi a copilărit:„îndepărtată de soartă, din copilărie, de malurile dragi ale Dâmboviţei, n-am încetat niciodată să aparţin ţării natale al cărei destin este obiectul meditaţiilor mele neîncetate”.
A lăsat toată averea moştenire statului român şi nicio stradă din Bucureşti nu-i poartă numele.
Mai puţin cool decât atât, nu se poate, caci mai cool decat Dora d Istria, e imposibil.

Irene Ghica

Antz — Sat, 03 Dec 2011 09:19:45 +0000

Dacă vrei să te îmbraci ca logodnica lui Errol Flynn:

Pe 16 noiembrie 1949, The Milwakee Sentinel scria cu litere de-o şchioapă:
“Errol Flyn s-a logodit cu o prinţesă –adolescentă”.
So what? La câte iubite şi iubiţi a avut Errol, nu e cine ştie ce mirare că playboy-ul de laHollywood a cucerit şi o prinţesă.
Dar prinţesa era…româncă. Avea 19 ani şi era Irene Ghica, fiica lui Ion Ghica.

Articolele din acea perioada povesteau cum cei 2 s-au cunoscut la Paris, prin intermediul prietenilor şi că tânăra Ghica era fiica lui Ion, prinţul Ghica, care decedase în urmă cu 12 ani într-un accident aviatic.
Prinţesa Irene, care-i furase inima starului hollywoodian, locuia la Paris împreuna cu mama ei, Ebi Donescu.
Într-un interviu dat de cei 2 în perioada lor de amor nebun, Errol declara că îi spune iubitei mai tinere cu 21 de ani “the geek” şi că “este o tânără româncă independentă şi bogată, cu cei mai frumoşi ochi albaştri din lume”.

Iar Irene replica încântată: “Îmi place Errol pentru că-şi ţine gura atunci când vreau linişte”.
Ohoho! Aprigă prinţesa!
Din păcate, prinţesa Irene nu a ajuns doamna Errol Flyn. În epocă a fost ceva scandal când s-a aflat că Mr. Flyn era aproape bigam..Şi că se logodise cu doua frumuseţi în acelaşi timp: şi cu Mlle Ghica, şi cu Patrice Wymore.
Irene s-a întors rapid la Paris, iar Patrice a ajuns mireasă…