Mihail Jora

Antz — Mon, 07 Jan 2013 09:16:09 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca domnul Jora:

Ochelari rotunzi, trademarkul de moda al domnului Jora, flanel din casmir, camasa impecabila si papion. Eleganta unui creator inconfundabil, a unui talent admirat de o lume, a unui personaj pe care cunoscutii sai l-au respectat intotdeauna ca pe un reper moral, cu atitudini transante, intransigente si convingeri fara compromisuri.
La 31 decembrie 1947, Jora face un gest îndraznet, cu o directa conotatie politica: cu ocazia depunerii juramantului de loialitate a corpului profesoral al Conservatorului din Bucuresti fata de nou proclamata republica populara(2), în calitatea sa de director, cere sa se tina un minut de reculegere în memoria Regelui Mihai I, care abdicase cu o zi înainte. Drept urmare, nu numai ca a fost destituit din functia de director, dar a devenit tinta unor atacuri publice, prin intermediul presei.

Mihail Jora s-a nascut la Roman intr-o veche familie de boieri moldoveni si a studiat muzica la Conservatorul din Iasi si Leipzig. In timpul Primului Razboi Mondial, domnul Jora si-a intrerupt studiile, a luptat pe front si apoi si-a reluat studiile muzicale la Paris.
Compozitor, dirijor, academician, profesor universitar la Bucuresti, Mihail Jora a fost creatorul liedului si al baletului romanesc contemporan (“La piata”, “Curtea Veche”, “Intoarcerea din adancuri”, Hanul Dulcinea”).
Este autorul unui numar impresionant de lucrari (muzica simfonica – suita “Privelisti moldovenesti”, poemul “Poveste indica”, muzica vocal-simfonica, sonate, cvartete), cuprinse in peste 50 de opus-uri, multe dintre ele premiate in tara si in strainatate.
A fost prieten apropiat cu George Enescu, profesorul lui Dinu Lipatti si mereu indragostit de sarmul, talentul, inspiratia muzicii si dansului autentic romanesc.
A infiintat si dirijat, la numai o luna de la inaugurarea postului national de radio din Romania, prima stagiune radio-live pentru concerte simfonice din tara noastra si astazi, sala de concerte a Societatii Romane de Radio ii poarta numele.
Cardigan, papion si fascinatie pentru dealurile line si frumoase ale Moldovei. Cool.

Antigona Papazicopol

Antz — Mon, 18 Jun 2012 07:17:50 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca maestra Papazicopol:

In spatele perdelelor grele, de scena, deasupra personajelor sta papusarul. Cu mainile, vocea, mintea controleaza povestea si ne face sa uitam ca papusile din lemn si carpe nu au viata. E o legatura incredibila, pe care noi, pamantenii de rand, o intelegem greu si nici nu ne dorim sa aflam raspunsurile si sa rupem magia.
Inchidem ochii si incercam sa ne imaginam cum or fi aratand salile din tara de acum 70 de ani, pline de visatori mici si mari care se uitau pierduti la povestile spuse “din sfori” de prima echipa de la Tandarica.
Cum, la finalul spectacolului, din spatele decorurilor aparea eleganta doamna Papazicopol, cea care credea din toata inima in sufletele marionetelor manuite de domnia sa.
Ne imaginam zambind, aplauzele frenetice si spectatorii din Europa larga, care descopereau “Umorul pe sfori”, cel dintai spectacol de papusi-succes international al teatrului Tandarica, in care juca si doamna Antigona.
O artista despre care se vorbeste prea putin, dar pe care cei care au cunoscut-o n-au uitat-o si ne-au vorbit si noua, celor mai ignoranti, despre dumneaei.
“M’a izbit din clipa in care a intrat pe usa eleganta ei atat vestimetara cat si de comportament. Sa nu uitam ca in anii 1950-1960, ani de saracie, foame si frica institutionalizata, sa fi elegant era o mare performanta. Dna Antigona Papazicopol vorbea linistit, masurat, fara nici o afectare, fara nici un ifos, cu o discretie si o modestie princiara.”
“Azi, dupa atati amar de ani imi amintesc cum adesea priveam din culise spectacolul in care interpreta ea, fiindca era o incantare sa o privesti cum, cu calm, precizie si gratie, stapanea ploaia de fire datatoare de viata micutelor fantose. O comparam cu o interpreta la harpa ce cu o inalta profesionalitate reda cele mai dificile partituri. Trebuie sa adaug si un alt aspect: o puteai vedea pe Antigona Papazicopol in pauza spectacolului sau la final, cand colegii agatau in graba in stelaj personajul si fugeau la o tigara si o cafea – ea ramanea pe podium preocupata de vreo imbunatatire sau de grija de a’si lasa marioneta in perfecta stare de joc si protectie.”Ella Conovici

Eroii Romaniei Chic » moralitate

Mihail Jora

Antigona Papazicopol