Eroii Romaniei Chic » Nenea Iancu

Alexandrina Caragiale, sotia lui Nenea Iancu

Antz — Fri, 19 Oct 2012 06:05:36 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca doamna Alexandrina:

Continuam seria de povesti despre doamnele care au stiut sa fie discrete, sa iubeasca, sa sustina si sa tina laolalta vietile, de mult haotice si prea pline de intamplari si idei, ale celor mai cool barbati ai Romaniei, cu istoria Alexandrinei Caragiale. Doamna eleganta si admirata de toata intelectualitatea bucuresteana Belle Epoque, sotia “iubeata” a lui nenea Iancu Cargiale.
Cincinat Pavelescu scria despre doamnia sa: ‘Sotia marelui Caragiale, femeie de o bunatate si de o suprema distinctie, era nepoata castelanei Parepa si povestea e atat de frumoasa”.

Frumoasa poveste incepe in 1888, chiar in fata Teatrului National, al carui director era Ion Luca Caragiale. Domnisoara Aleandrina Burelly, fiica unui arhitect italian bine cotat al Bucurestilor, Gaetano Burelly, iubitoare de viata mondena si frumusete remarcata de lumea buna la balurile din capitala, mai ales la cele tinute in casa pictorului Theodor Aman, venise la teatru ca sa caute un bilet la unul din spectacolele pe care le avea in Bucuresti marea diva, Sarah Bernard.
Soarta a facut ca nenea Iancu (avea 36 de ani) sa fie chiar atunci si el in acelasi loc, sa o vada pe bruneta frumoasa si zvelta, eleganta, cu un aer foarte special si sa se indragosteasca “la prima vedere”.
Se spune ca exact a doua zi dis-de-dimineata, tanarul si pasionalul Caragiale s-a dus direct la tatal Alexandrinei si a cerut-o pe loc de nevasta. Nunta a avut loc in 1889 si a urmat o viata de familie frumoasa si fericita, tinuta bine in frau de superba doamna Caragiale.
Ea stia sa ostoiasca melancolia sotului ei, ii intelegea tacerile si tristetile. Intreabata uneori de jurnalisti si curiosi, daca sotul ei e o fire foarte vesela, doamna Caragiale raspundea mereu bland si cu candoare:
“– Un om vesel? Nu! Un om foarte trist. E multa durere sub glumele lui.”
Cella Delavrancea, o prietena apropiata a familiei Caragiale povestea ca doamna Alexandrina intelegea intr-o clipita ca nenea Iancu e prins de umbra tristetii si cu mult tact si iubire incerca sa-i alunge grijile si melancolia cu o vorba frumoasa, un zambet sau cu muzica buna: Mozrat, Grieg sau Beethoven.
Alexandina si Ion Luca Caragiale au avut doi copii, Luki (Luca) si Tuski (Ecaterina) si mama iubitoare spunea mereu prietenelor, multumita: “Copiii cresc in sus si nu in laturi, slava Domnului”.

A fost mereu alaturi de sotul ei, au suferit impreuna nedreptatile epocii, s-au bucurat de victoriile de familie si a trait si vremea cand invitata la radio (1945) sa povesteasca lumii despre unul din cei mai iubiti, mai spectaculosi si mai plini de intelepciune romani, al nostru nenea Iancu.
Mai cool decat doamna Alexandrina Caragiale, de unde nenicule?

Ion Luca Caragiale

Antz — Sun, 12 Feb 2012 20:57:28 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca Nenea Iancu:

Nu sta « nici bine, nici rau, adica nici asa, nici altminteri ».
Hatru, nenea Iancu. Sade turceste, inconjurat de lumea lui de carti si se gandeste duios si amuzat la Mitele, Trahanachii si Catavencii lui contemporani.
Ah maestre, daca ati sti ca niciunul dintre ei nu a murit. Ne mai amuza, chinuie si stapanesc inca lumea. Dar is ai nostri si ii iubim pe toti.
Pentru ca de la domnia voastra stim:
“Voiesti sa cunosti lucrurile? Priveste-le de aproape. Vrei sa-ti placa? Priveste-le de departe”.
Mai cool decat nenea Iancu? Asa ceva nu se poate!

Cella Delavrancea si I.L. Caragiale

Antz — Wed, 11 Jan 2012 07:11:27 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca domnisoara Cella sau nenea Iancu:

Maestrul si virtuoasa. Domnisoara Cella are doar 19 ani si adora umorul, gentiletea si savoire-vivre-ul domnului Caragiale, bunul prieten al tatalui ei, avocatul si scriitorul Barbu Stefanescu Delavrancea.
Cella il admira teribil pe nenea Iancu, a crescut impreuna cu fiii si fiicele lui Caragiale si ii stie bine toata familia si prietenii.
Iar scriitorul e mereu uimit de talentul tinerei si frumoasei Cella si in 1909 scrie despre ea:
“Un copil minune, Cella, care domesticeste un monstru salbatic: Arta”.
Complicitate si admiratie. O fotografie cat o poveste. Cella si Nenea Iancu.
Mai cool de atat nu se poate.