Eroii Romaniei Chic » petrecere

Gica Petrescu

Antz — Mon, 04 Jun 2012 05:04:08 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca domnul Gica:

Ni-l amintim perfect, intr-o seara de variete la TV, cum statea mandru intre subrete si flirta dragalas cu ele cantandu-le “Fetite dulci”.
Ne amintim perfect. Cum la toate petrecerile parintilor nostri, cand magnetofonul mare de pe servanta din sufragerie, care ramasese fara covor ca sa fie mai usoara alunecarea pe ringul de dans, invartea 2 benzi si din boxe se auzea vocea dulce, clara, cu dictie perfecta a domnului Petrescu, in timp ce toata lumea canta impreuna cu domnia lui. Ca si cum ar fi fost si el in sufrageria noastra.
Ne amintim perfect petrecerile de mai tarziu, cand eram adolescente, studente si apoi femeiusti in toata firea, cand nu lipsea (si nu lipseste) niciodata o sesiune de bataiala, chiuiala si cantec impreuna, pe slagarele lui Gica Petrescu.
E cantaretul absolut. Vocea fara de care nu exista party, reuniune, nunta sau botez.

Si-n orice an l-am fi vazut, era fara varsta. In costumele dumnealui impecabile, din stofa fina, cu papion, esarfa sau lavaliera de matase, cu coafura perfecta, data cu briantina si cu delicatetea pe care a transformat-o in marca, niciodata nu stiai din ce timpuri vine. Era ca un cavaler chic, fara epoca, cu eleganta atemporala.

Se spune ca la fiecare petrecere la care era invitat sa cante live, maestrul nu uita niciodata refrenul “Fetitelor dulci din Bucuresti”. Le canta cu duiosie si curtoazie fetelor si doamnelor care-l aplaudau, dar domnia sa n-avea ochi decat pentru una.Era marea lui iubire, scriitoarea Cezarina Moldoveanu.
A intalnit-o cand el avea 35 de ani, a curtat-o insistent si plin de tact si creativitate, cu sampanie, dulciuri dragalse de la Capsa, flori multe si plimbari lungi prin Cismigiu. Apoi a luat-o de sotie si au fost de nedespartit timp de 34 de ani.
Se spune ca domnul Gica n-a mai vrut sa cante dupa ce sotia domniei sale a murit (in 1989). Ca n-a mai fost niciodata acelasi om senin, bucuros de viata si incantat de oameni.

“El n-a mai fost niciodata la inaltimea cochetariei pe care i-o impunea ea. Parul canit de ea personal a inceput sa albeasca si coafura celebra a maestrului, banuit de unii ca ar avea peruca, ne-a dat imaginea unui alt Gica Petrescu. A iubit-o enorm si nu si-a revenit niciodata dupa pierderea ei”, povestea Ioana Bogdan.
E o poveste de dragoste de demult. Pe care unii au uitat-o, dar fara sa ne dam seama, o intelegem subtil din vocea linistita, versurile usoare si frumoase si slagarele de neuitat ale maestrului Gica.

Sa canti unei lumi si sa iubesti o singura femeie, toata viata. Mai cool de atat n-o sa mai traim, cat lumea.

Jean Moscopol

Antz — Tue, 08 May 2012 06:42:12 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca Jean Moscopol:

Daca ieri a fost cu cantec, azi va fi…la fel.:)
Ascultand piesele doamnei Corina, ne-am amintit de Jean Moscopol. De slagarele domniei sale de neuitat, de ritmurile pe care dansau obraz langa obraz indragostitii din Bucurestiul interbelic. Vocea lui Moscopol aduce, ca madeleina lui Proust, parfumul unor vremuri dupa care oftam cu patima cu totii, cand doar o privire de femeie innebunea barbati puternici, cand o glezna aratata dezgolita era motiv de barfa si fluieraturi, iar lumea parea mai oranduita, mai buna, mai cuminte.
Domnul Moscopol a cantat de neuitat. Si chiar si in anii cei mai crunti ai comunismului, lumea nu l-a uitat. Cantecele lui disidente (inregistrate si trimise din America, unde emigrase) erau fredonate printre dinti, pe ritm de dans…

„George Enescu a spus că nu exista muzica usoara si muzică grea, ci numai muzica buna ai proasta. Jean Moscopol facea muzică bună. Cred ca el, Moscopol, a fost un Maurice Chevalier al muzicii romanesti. Era un senior al cantecului, de o eleganta perfecta, sufleteasca si vestimentara!”, Gica Petrescu
O viata plina de poveste. Din vremuri de Romanie care adora dulceturile seratelor, ale ceaiurilor dansante si conversatiilor de salon. Mai cool de atat nu se poate.

2 rochii de Revelion. Marina si Margareta

Antz — Thu, 29 Dec 2011 09:20:04 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca Marina Voica sau ca Margareta Paslaru:

1960. Margareta si Marina se pregatesc de Revelion. Canta “Ninge, ninge” si privesc dincolo de camera de luat vederi in ochii tuturor celor care de-abia asteapta sa le vada rochiile pentru cea mai frumoasa seara din an.
Buline, bretele-spaghetti, diadema cu cristale si 2 papusi. Chic si in anii cei mai grei.
Vremurile trec, eleganta ramane si elibereaza.
Mai cool de atat nu se poate!