Arhiva

14Dec

Nici restul faptelor n-au fost uşoare. Când le programezi aşa, pe zile şi ştii ca moartă-coaptă trebuie să împlineşti misiunea, zici că-i simplu, da’ nu-i de-loc! Dar ca fapta asta, parcă n-a fost niciuna. Mi-a stat ca un nod în gât şi am vrut să renunţ la ea din prima secundă. Până la urmă, mi-am Continue Reading

13Dec

Ne ataşăm de furnizorii noştri de servicii. Lilişor ne face manichiura de vreo 10 ani. Fabia are grijă de pielea noastră fină şi netedă de vreo 12. Nenea Iancu e cel care ne ajută cu orice nu ştim noi să facem şi nici cine ar putea să facă: de la cumpărături, reparaţii la birou şi Continue Reading

12Dec

Am zis că dacă tot e luna cadourilor, să dăm şi noi ceva. Dar ce? Ce ne place nouă mai mult şi mai mult? Să mergem la filme. Împreună, separat, însoţite sau singure. Le ştim pe toate, le vedem unul câte unul, pe măsură ce apar în oraş. Rar ne scapă unul. Bun. Dăm bilete Continue Reading

11Dec

M-a lăsat singură, ’tu-i mama mă’sii. Şi cum mă duc io ca nebuna la poliţiştii de la patrulă?!!!? Şi unde, mă rog, găsesc eu “poliţistii de la patrulă”?!!! Dacă mi-aduc aminte, a fost chiar ideea ei. Creaţă. Atâta pot spune. Creaţă. Da’ nu critic luna asta. Ideea e superbă! Su-su-su-perbă! Chestia e că sunt tot Continue Reading

10Dec

-Vreau să le povestim cum ne-a venit ideea. -Aşa. -Cum am primit de ziua mea un buchet de flori. -Care buchet? Buchete, bucheţoaie. -Da. Mai multe. Bine “temporizate”, cu efect, e drept, şi o aparentă semnificaţie. Mai întâi un trandafir. Niciun bilet. După 11 minute, un buchet cu 11 trandafiri. Niciun bilet, Dupa 1o1 minute, Continue Reading

09Dec

Aveam paporniţa aia uriaşă, în care pun şi hainele pentru photo-session şi laptopul şi androidu’ şi mai încap şi câteva cumpărături de seară. Mda, e minunată. Are deja vreo 3 ani, e roasă ca vai de mama ei, dar n-o las nici picată cu ceară. Că alta mai încăpătoare, nu se poa’. Doar dacă o Continue Reading

08Dec

Acum vreo 3 săptămâni, am intrat la un cizmar, aşa la pleasneală. M-am dus cu o geantă care avea nevoie de un mâner prins şi nu ştiu ce-mi veni, dar m-am apucat să vorbesc un pic cu nea Liviu, meşterul. Mi-a zis că are 2 copii: “un fiu şi o fată”. L-am întrebat “dar fata Continue Reading

06Dec

Ne-am trezit stresate. Amândouă. Primul gând? Renunţăm! Colac peste pupăză, când ne trezirăm, găsirăm tot blogul şters. Nimic, niente, rien, nothing. Doar logo’ul şi un simpatic “revenim”. Ne-am apucat de bocit, de urlat, de smuls părul din cap. Cine naiba mai avea chef de fapte bune ? “ Mă f… Eu nu mă mai bag. Continue Reading