Eroii Romaniei Chic » Perechi

Agatha si George Bacovia

Antz — Sat, 14 Jun 2014 11:15:52 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca eleganta doamna Agatha:

rochie Anna Sui
sal spaniol brodat
Se spune despre doamna Agatha Bacovia ca a fost cea mai devotata nevasta din literele romane. S-a casatorit cu poetul simbolist dupa o idila de 12 ani si a devenit cea mai infocata sustinatoare, cea care-i dadea putere, incredere, infirmiera si agenta acestuia. S-a luptat cu o lume intreaga pentru ca talentul sotului ei sa fie recunoscut si Mihail Petroveanu spune ca “omul Bacovia a dainuit in mare masura gratie sotiei sale, devotiunii ei absolute, deseori afirmata chiar in ciuda beneficiarului”.
Talentul celor din umbra. Cool.

Ana Szeles, Victor Rebengiuc si Liviu Ciulei

Antz — Sun, 25 May 2014 07:51:23 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca Ana Szeles, Victor Rebengiuc sau maestrul Ciulei:
tuxedo camasa papion

rochie Marchesa “minaudère” Jimmy Choo

Cannes, 1965.
2 smochinguri impecabile care insotesc un zambet timid si o rochie de seara din matase, intr-o sala plina de regizori celebri, actori incredibili, scenaristi, subrete si vedete ale lumii cinematografice care s-au ridicat in picioare ca sa aplaude performanta superba a unui film romanesc cu premiul pentru “Cel mai bun regizor”.
Victor Rebengiuc priveste cu mandrie la domnul Ciulei, marele regizor. Ana Szeles se lasa mangaiata de sunetul placut al luminilor de paparazzi, acompaniat de aplauze si urale.
E o echipa incredibila. Si are Europa la picioare. Nimeni nu va mai uita vreodata scena din finalul “Padurii Spanzuratilor”, in care Apostol Bologa ia ultima masa alaturi de iubita lui, Ilona. O scena despre “barbat, femeie, vin si sare”(Liviu Ciulei).
3 romani care au cucerit Cannes-ul. Acum aproape o jumatate de secol. Mai cool de atat nu se poate.

10 mai 2014

Antz — Sat, 10 May 2014 14:51:24 +0000

Daca vrei sa te simti elegant fara cusur:

rochie plisé, 40′s inspiration
costum masculin din stofa de casmir

O imagine cat o suta de povesti, cu Regele Mihai si Regina-mama Elena. Emotia unei istorii fara vreme si vremuri.
Dincolo de optiuni politice, de doctrine sociale, de vremuri, de alegeri, de interese, e vorba despre eleganta, normalitate si repere de care avem mereu nevoie.
Eroii Romaniei Chic vorbesc despre o lume de ieri si de azi care invita la bucurie, la mandrie si la detalii de viata traite frumos. E o poveste fara de sfarsit despre oameni exceptionali, care au scris istorii si care au facut-o fara vanitate. E despre cei care stiu cine sunt, unde au ajuns si nu le pasa. E despre cei despre care spunem fara indoiala ca “mai cool decat ei nu se poate”.
E despre modelele noastre.
La multi ani!

Zi de toamna, pe peron.

Antz — Wed, 04 Sep 2013 20:22:03 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca elegantele domnisoare de pe peron:

Acum 80 de ani, gara din Iasi.
Palarii-borsalino pentru ei, berete pentru ele, papioane, veste inchise la 6 nasturi, gulere de blana, imprimeuri “marinière”, coafuri bine ondulate si zambete multe. Fashion street “avant la lettre”.
Portret de grup intr-o zi insorita de toamna. Septembrie superb si ieri, si azi.

Catinca si Nicolae Iorga

Antz — Wed, 03 Jul 2013 08:40:46 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca doamna Catrina:

In primul an din secolul trecut, domnul Iorga era la Brasov (unde studia arhivele orasului), in casa parinteasca a slavistului Ioan Bogdan, de a carui familie carturarul se indragosteste usor, amintindu-si de multe ori pe parcursul vietii de atmosfera prieteneasca, rafinata si linistita din casa ardeleanului.
Intr-una din serile petrecute aici, domnul Iorga o cunoaste pe Ecaterina, mezina familiei Bogdanilor, care venea de la Budapesta unde absolvise Institut Pedagogic “Erzsébet”.
Iorga se indragosteste nebuneste de sora mai mica a lui Ion, de frumusetea ei linistita, discreta, de maniera ei de a vorbi apasat si intelept in romana, maghiara sau germana.
La cateva saptamani dupa ce o cunoaste pe Ecaterina (Catinca, cum avea sa-i spuna Iorga), istoricul trebuie sa plece din oras si timp de cateva luni povestea lor de dragoste e intretinuta doar de o colectie de scrisori de dragoste minunate, marturie plina de romantism al unei epoci in care istoriile amoroase cresteau din..cuvinte.
“Vom trece poate candva amandoi pe aici, cand sufletele amandurora vor fi senine si vom fi multamiti, iubindu-ne unul pe altul. Cat astept sa fii nevasta mea si cat de putin ma impac la Bucuresti si aici, cu cei mai multi, cari mi se par asa de meschini, de ordinari, de urati in firea lor pe langa bunul si frumosul mieu copil de la Brasov, pe langa… (lasa-ma sa zic) pe langa tine, Catinca”. (Nicolae Iorga, 23 septembrie 1900)

“Draga Catinca, (…) n-am capatat inca lamuriri asupra unui punct foarte insemnat: anume daca esti tot mica si n-ai crescut. E foarte interesant sa stiu: dacă ai crescut, e pacat, fiindca asa de bine-ti statea cand erai mica! Dar e si bine, pentru ca atunci, stii cine-ti place si cine nu-ti place, ceea ce mi-ai spus ca nu stiai, fiindca erai mica. Dar tot prefer sa aflu ca nu poti lega aceste notiuni: om si iubire, decat sa te vad mare… Deci sunt convins ca te voi gasi tot asa, un fragment frumos de domnisoara blonda. Imi esti draga”. (Nicolae Iorga, 4 septembrie 1900).
restul scrisorilor, aici.

Romania la 1975, prin ochii lui Henri Cartier-Bresson.

Antz — Sun, 30 Jun 2013 15:16:27 +0000

Daca vreti sa va imbracati in stilul eroilor lui Bresson:

E atata frumusete in fotografia lui Bresson, atat firesc, atata naturalete in somnul celor doi tineri, incat ai impresia ca ii ai in fata ta. Ne tot uitam la fotografie si nu ne mai saturam de ea. Nu-i de mirare insa, Bresson fiind unul dintre cei mai mari fotografi, cel care a impus fotografia instantanee, facuta pe viu.
In 1975, la invitatia lui Silviu Comanescu presedintele AAF (Asociatia Artistilor Fotografi) venea in Romania. Timp de cateva zile a batut Bucurestiul in lung si in lat, apoi a calatorit in Bucovina si Maramures si a luat parte pe 9 mai la festivitatile de celebrare a victoriei asupra fascismuului.
Daca vreti sa vedeti restul fotografiilor lui Bresson, din Romania, intrati pe Magnum Photos.
Noua ni s-au parut cool, cool, cool. Sa va bucurati de ele.

Bresson, fotografiat de Andrei Pandele, cel care l-a intampinat pe Bresson la venirea acestuia in Romania si l-a insotit in periplurile sale prin Bucuresti:

Sursa 1

Olga si Carol. O poveste.

Antz — Mon, 29 Oct 2012 06:56:14 +0000

Daca vrei sa te imbraci in spiritul Belle Epoque, elegant si distins, ca printesa Olga Romanov:

Mai, 1914. In portul Constanta e vanzoleala mare. Domnite, domni, ofiteri, jurnalisti, hamali, chivute, fete oachese si copii galagiosi stau cu ochii atintiti spre Standart, vasul mare, impunator, cu care familia imperiala rusa, Romanov, a venit de la mii de kilometri distanta.
Toata multimea vrea s-o vada pe Olga, fiica cea mai mare a lui Nicolai II. Se spune despre ea ca poate deveni urmatoarea Regina a Romaniei, sotia foarte tanarului Carol II.
La fotografia de grup cu familia monarhului roman si a ilustrilor sai oaspeti, toti ochii sunt atintiti catre gesturile, privirile, obrajii imbujorati ‘au ba, ai tanarului print Carol si ai frumoasei si impozantei, Olga.
De la stanga la dreapta (din primul plan), ne privesc de un secol:
Maria Nicolaievna, tareviciul Alexei, Nicolae de Romania si Olga Nicolaievna, care-l tine in brate pe micutul Mircea de Romania. In plan secund, Regele Carol I, Imparateasa Alexandra Feodorovna, Tatiana Nicolaievna, printesa mostenitoare Maria de Romania si tarul Nicolae II, bunicul ei. In al treilea plan sunt asezati Anastasia Nicolaievna, Printul Carol II, Ileana de Romania, printul mostenitor Ferdinand de Romania si Regina Elisabeta de Romania.
Multimea visa la o nunta imperiala si se uita de departe la tanara Olga, despre care exigenta madame Bibesco spunea ca “s-au expus voluntar la soare si tenul lor auriu era usor bizar” si care privea rece la cei din jurul ei si mai ales la… aproape adolescentul Carol.
Inima si gandul tinerei fiice a tarului erau departe. Se gandea, fara indoiala, la Pavel Voronov, un ofiter de pe Standart, de pe yachtul imperial, care se pare ca-i luase toata dragostea printesei inca din 1913.
Iar dupa discutiile foarte retinute si reci cu tanarul Carol, toata lumea a inteles. Alta avea sa ne fie regina.
Olga se intoarcea in imperiul tatalui ei fara niciun gand de maritis si istoria ii pregatea, cu atat de multa cruzime, destinul…

Mia Prodan si Neagu Djuvara, o iubire platonica.

Antz — Wed, 24 Oct 2012 08:21:24 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca Mia Prodan:

Domnul Neagu Djuvara poveste amuzant si cu franchete despre conditia sa, de-a lungul vietii, de anti- Don Juan:
“…sirul marilor iubiri nu se incheie cu nevasta-mea (rade), dovada ca pe Mia am iubit-o la sapte ani distanta, dupa casatorie. E paradoxal ca am avut vreo cateva mari iubiri, dar in acelasi timp, in fiecare an am avut pofta de alta, ca sa zic asa. E foarte greu de marturisit acest lucru. Am fost un foarte nenorocos, am fost un anti-Don Juan pentru ca nu eram indraznet cu femeile, asa ca cele cateva succese pe care le-am avut au fost pentru ca m-a vrut aia pe mine, nu eu pe ea.
Mia pe care o evoca Neagu Djuvara este Mia Prodan, mama Mariei Björnson, celebra in lume pentru scenografiile sale spectaculoase.
Djuvara a cunoscut-o prima oara in adolescenta. Isi petrecea mai tot timpul cu sora ei, Elena. Erau de nedespartit, desi erau foarte diferite una de alta. Mia, “calma, nobila, putin distanta, Elena, exuberanta si – se zice – cam rea de musca.”
Reintalnirea cu Mia la Stockholm, pe 24 august 1944, a fost ravasitoare pentru istoric. A regasit-o frumoasa, distinsa, cu “o inteligenta subtila, chiar prea, aproape stranie.” S-a indragostit nebuneste de ea. Emotia a fost reciproca, dar domnului Djuvara nu-i venea la indemana sa-si tradeze sotia, aflata in tara, sub ocupatie. Au petrecut doua luni pasionale, “pline de imbratisari si framantari”, pana cand Mia s-a lasat cucerita de un pictor danez, mai nebun si mai hotarat s-o castige (a trecut Őresundul cu o barcuta ca sa-i dea de urma!!!).
Neagu Djuvara marturiseste in cartea “Amintiri si povesti mai deocheate” , unde am citit povestea, ca l-a gasit “cam mic si urat si era chiar nebun: pe cand ii facuse Miei curte la Copenhaga, fara succes, intr-o seara cand s-a intors ea de la birou si-a gasit mobilele odaii aruncate pe geam. Asta-i genul de tipi care cuceresc femeile delicate”.
Intelepciune sau rivalitate masculina? Oricum ar fi, mai cool decat domnul Neagu Djuvara, am spus si o sa mai spunem, nici ca se poate!

Svetlana Toma si Emil Loteanu

Antz — Mon, 20 Aug 2012 07:40:50 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca Svetlana Toma sau Emil Loteanu:

Svetlana Toma si Emil Loteanu. Actrita si regizorul, in fata afisului in varianta franceza pentru succesul international “O satra urca la cer”, un film despre viata rromilor inceputului de secol XX si despre idealurile care l-au bantuit intotdeauna pe regizorul moldovean: libertatea absoluta si dragostea.
Zambetul ghidus de indragostita al Radei (tiganca a carei poveste o spune “Satra”, care credea in farmece si vrajitorii spre deosebire de Svetlana, care nu a mers niciodata la ghicitoare: ”Viața fiecăruia e ca un coridor. Nu ai cum să cazi din el”:) si privirea complice a maestrului, a primului barbat din viata actritei.

„Emil Loteanu era cu 12 ani mai mare decât mine. Era o personalitate puternică, știa ce-și dorește de la viață. El m-a descoperit și ca actriță, și ca femeie. Până a-l întâlni, el trecuse prin 2 căsnicii, iar eu nici măcar nu avusesem un iubit. Dar Emil era galant, știa cum să curteze o femeie. Plăcea doamnelor și știa asta. Şi dacă în timpul filmărilor era dur cu mine, după terminarea lor se comporta de parcă aş fi fost un copil, iar asta mă făcea să mă simt protejată”, isi amintea Svetlana.
Complicitate fericita din viata si multumirea din priviri pentru o opera creata impreuna ( marele premiu al Festivalului de la San Sebastian (1976), premiul pentru regie la Festivalul International de la Belgrad (1977) si premiul pentru cel mai bun film la Festivalul International de la Praga).
Iubire si pofta libertate, in doi. Cool.

Claudia si Ion Baiesu

Antz — Tue, 26 Jun 2012 07:42:38 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca doamna Claudia sau ca Ion Baiesu:

O imagine cat o istorie de iubire. Claudia Baiesu imbratisand usor si protejand lumea scriitorului ei iubit, Ion Baiesu. O poveste din casa mereu deschisa a familiei Baiesu, unde acum 30-40 de ani se perinda o lume intreaga, sa se bucure de sarmul plin de umor al dramaturgului si de vocatia de gazda perfecta a doamnei Claudia Baiesu: Octavian Cotescu, Cornel Dinu, poetul Mircea Micu, Nichita, graficianul Florin Puca, Benone Sinulescu, Fanus Neagu sau Eugen Simion.
Femeia din spatele scriitorului, a vedetei literare de care erau indragostita Romania, de la frizerite, la chelneri, profesori, scriitori, sportivi sau medici, o femeie remarcabila care a protejat cu blandete talentul sotului ei si normalitatea unei vieti mondene, in vremuri ale izolarii.
“Era o autodidacta, stia franceza perfect si era pusa intotdeauna la punct cu ultimile aparitii literare. Il ajuta pe tata, ca secretara privata, cand el lucra la reviste, cat si ca sfatuitor literar, cu care el isi discuta ideile. Mama a batut la masina mii de la pagini din lucrarile lui. Foarte frumoasa, extrem de generoasa si opsitaliera, tot Bucurestiul stia ca mama are intotdeauna ceva bun pregatit de mancare, chiar pentru musafirii neanuntati. Facea mama niste capodopere culinare originale! Unele erau inventiile ei, altele erau adaptari dupa retete de la bunica, altele erau feluri clasice realizate absolut perfect.
Mama l-a adorat pe tata, cu o dragoste care nu a fost slabita nici de timp, nici de greselile mai mari sau mai mici ale lui fata de ea. Tata, la randul lui, ii dadea intotdeuna primul exemplar din orice publicatie de-a lui. Aceste exemplare contineau dedicatii poetice si induiosatoare, mai ales cand tata facea vreo prostie. Dar ea il ierta mereu.” Daniela Baiesu, fiica Claudiei si a lui Ion Baiesu.

Lavinia si Claudia Baiesu
Am revazut de curand “Mere rosii”. Am ras cu aceeasi pofta la umorul subverisv si sincer al scenariului impecabil al domnului Baiesu si ne-am propus ca in urmatoarea luna sa ni-l amintim pe indelete si sa intram (incercam cronologic) in lumea lui.
O sa incepem, din nou, cu Balanta si Acceleratorul, romanele si nu ne vom lasa pana nu vom fi vazut, in fiecare zi, cate un film dupa povesti ale domniei sale:
Iubirea e un lucru foarte mare (Tanta si Costel)
Camera albă
Maiorul și moartea
Astă-seară dansăm în familie
Un text cu bucluc
Mere roșii
Avocatul
Rătăcire
Omul care ne trebuie
Grăbește-te încet
O aventura sub pământ
Sper să ne mai vedem
Duminica în familie
Omul din Buzău
Miracolul
De ce are vulpea coadă?
Harababura
Vinovatul
Balanta
Ne asteapta o luna plina de bucurii. De povesti perfecte, scrise de domnul Baiesu si dactilografiate de minunata doamna Claudia Baiesu.
“Minciunile lui Baiesu ne vor merge la inima si ne-o vor spala-o.” Nichita Stanescu