Eroii Romaniei Chic » bucatarie

Pastorel Teodoreanu

Antz — Wed, 01 Aug 2012 05:58:38 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca talentatul domn Pastorel:

Nu spunem ca suntem mari pricepute in arta culinara. Gatim ca orice muiere care trebuie sa stie cum sa isi lege si sa-si dezlege mainile pe langa niscaiva cratite. Nu avem fineturi creative sau aere de chefi nedescoperiti, dar stim ca niciodata n-avem cum sa dam gres in bucatarie daca il ascultam pe …monsieur Pastorel:).
Asculta reteta aici.
Nu-s “parjoalele moldovenesti” – floare la ureche?:). Nu-s ele pline de incantarea unui gurmand perfect, de toate bunatatile si mirodeniile epigramistului fara cusur si de gustul aromat, de neuitat povestit atat de convingator incat salivezi numai ascultand sau citind reteta?
Si nu e vorba de talentul nostru in bucatarie, ca doar am marturisit:). E numai vina autorului retetei. Elegantul, spectaculosul, iubitorul de viata si de delicii domn Pastorel Teodoreanu.
Daca retetele impartasite generos de dumnealui n-au cum sa nu iasa perfect, noi spunem ca merita sa-i ascultam si sfaturile de buna purtare la masa. Astfel vom fi laudate nu doar ca gospodine pricepute ci, mai ales, ca gazde perfecte, pline de consideratie, maniere si talent:)
“1. Cand inviti pe cineva la masa nu-i faci un serviciu. De aceea, trebuie sa-i dai tot timpul impresia ca te simti onorat ca a primit sa petreaca un ceas sau doua sub acoperisul dumitale. Expresia: a face cinste (a plati) e grosolanie. Cinste iti face acel care accepta.
2. Nu te aseza niciodata la masa inainte ca doamna gazda sa fi luat loc. Pana atunci asteapta in dreptul locului care ti-a fost indicat. Daca nu ti-a indicat locul, informeaza-te.
3. Cand te asezi, aseaza-ti scaunul in asa fel incat, razimandu-te de spteaza, bustul sa-ti ramaie perfect vertical. E oribil la vedere domnul care se afla pe marginea scaunului. Doamna in aceasta pozitie e de neconceput.
4. Tine-ti coatele lipite. Cand esti la masa, ca si cand esti calare, numai asa trebuie sa le tii. Pentru a tine darlogii, furculita si cutitul, miscarile antebratului sunt suficiente. Daca toti convivii ar tine coatele pe masa lasand la o parte latura estetica, pentru banchete ar trebui construite mese kilometrice, cu microfoane si haut-parleur.
5. Du mancarea la gura, nu gura la mancare. Patrupedele se apleaca la nutret, e drept, dar n-au ce face.
6. Nu sorbi supa, chiar daca te-ai familiarizat cu zgomotul si nu-l mai auzi. Daca nu poti manca prea fierbinte, asteapta putin. Asteptand insa, nu-ti trece vremea sufland in farfurie sau vanturand lichidul cu lingura: fa conversatie.
7. Daca cineva iti pune intrebari cand esti cu gura plina, fa-l sa astepte.
8. Nu duce paharul la gura inainte de a te fi sters (servetelul nu-i un ornament) si cu atat mai putin daca n-ai terminat mestecarea. Urmele de alimente pe pahar sunt dezgustatoare.
9. Nu introduce cutitul in peste (afara de cazul ca ti s-a pus tacam special), nici in tocatura. In ambele cazuri furculita si o bucatica de paine sunt suficiente.
10. Nu taia coaja oului cu cutitul. Urmele lasate strica apetitul celorlalti. Serveste-te de lingurita cu care ai sa mananci oul.
11. In nici o imprejurare si sub nici un motiv nu baga cutitul in gura: e fioros! Branza, dupa ce o tai, o asezi pe paine si-o duci la gura (cearca numai, si sa vezi daca nu poti).
12. In afara de paine, crenvursti, sparanghel, prune, ridichi de luna si inca vreo cateva alimente care se bucura de privilegii, nu manca nimic cu mana. A decupa o pasare sau a curati un fruct se invata intr-o singura sedinta (in cateva luni de dresaj invata o maimuta de specie inferioara).
13. Daca sticla de vin e pe masa, ai grija ca paharul vecinei din stanga sa fie intotdeauna plin. Daca cea din dreapta sta alaturi de un mojic, trebuia sa ai grija si de ea.
14. Daca esti servit inaintea persoanei despre care crezi ca ar fi trebuit servita inainte, nu interveni in ordinea stabilita sau dezordinea practicata, complicand serviciu. Asta nu te priveste. E treaba amfitrionilor.
15. Imediat ce amfitrioana s-a pregatit sa paraseasca masa, ridica-te, avand grija sa faci loc vecinei.
16. Daca nu esti foarte intim intr-o casa, nu cere voie sa fumezi imediat ce s-a terminat masa, Daca altii mai in varsta nu si-au aprins tigarile, rabda!
17. Nu cere untdelemn cand se serveste unt topit, si nici unt topit cand se serveste untdelemn. Poate ca lipseste.
18. Daca nu poti rezista nevoii de a te scobi in dinti, nu-ti fa paravan din mana: e ostentativ si inelegant.
19. Cand ti se ofera ceai, pune intai lingurita pe farfurie si pe urma du ceasca la gura.
20. E bine sa multumesti gazdei la plecare pentru clipele pe care le-ai petrecut in casa ei, dar nu spune cum te scoli de la masa: merci! Nu-i chic.
21. Comporta-te, cand esti singur la masa, ca si cum te-ai comporta la un dineu de gala.”
Pofta buna!:)

Cecilia Simionescu. Talentata Sanda Marin

Antz — Thu, 31 May 2012 07:06:22 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca talentata doamna Sanda Marin:

In minunata “Intelectuali la cratita”, o colectie de retete si amintiri culinare pastorita si ingrijita de doamna Ioana Parvulescu, Andrei Plesu isi incepe astfel povestile gastronomice:
“Am crescut si eu, ca mai toti colegii mei de generatie, sub semnul cartii de bucate a doamnei Sanda Marin. In anii copilariei, credeam insa ca “Sanda Marin” e un singur cuvant – “sandamarin” -, desemnand o ustensila, ceva cu care poti gati orice. A lua “sandamarinu” echivala, pentru mine, cu a lua o cratita, un cutit sau un fund de lemn pentru diverse operatiuni de bucatarie. Am fost destul de uimit cand am aflat, intr-un tarziu, ca ustensila cu pricina e o carte si ca, de fapt, e numele unei doamne.”
La fel de surprinse am fost si noi sa aflam, acum vreo 15 ani, ca legenda care circula in epoca comunista despre Sanda Marin ca fiind barbat era falsa. Nimic nu era adevarat.
Sanda Marin a fost o doamna, o superba si remarcabila prezenta a inaltei societati interbelice si postbelice, un personaj elegant, cultivat, aristocrat si foarte talentat in arta gastronomica.

Cecilia Simionescu (acesta este adevaratul nume al “sandeimarinului”:), mai tarziu, dupa casatoria cu chimistul Mihai Zapan, numindu-se Cecilia Zapan) s-a nascut la Iasi, in casa unei familii de intelectuali remarcabili. Tatal domnisoareai Simionescu , geograf si panteolog, a fost Presedintele Academiei Romane.
Cecilia a primit educatie in cele mai bune scoli si cu cei mai bine cotati profesori particulari, astfel incat la varsta adolescentei vorbea perfect germana, franceza si engleza. In casa familiei carturarului Simionescu se perindau figuri importante ale elitei intelectuale din perioada interbelica si Cecilia avea ocazia sa le asculte ideile si sa participe la discutii elevate, pline de pasiune si polemica minunata.
Dupa casatoria cu domnul Zapan, se spune despre domnia sa ca era una din cele mai fermecatoare gazde si adora sa-si primeasca invitatii cu delicii gurmande splendide.
Nemultumita de cartile de bucatarie romanesti aflate pe piata, se gandeste ca ar putea chiar ea sa scrie o editie completa si complexa si decide sa semneze lucrarea sub pseudonimul: Sanda Marin.
Asa a inceput epopeea uneia din cele mai reeditate editii publicistice romanesti, “sandamarinu” devenind obiect-cult, de colectie, instrument si subiect de intrigi, minciuni si pasiuni.
Chic si la cratita. Mai ales:). Delicios de cool:).

Radu Anton Roman

Antz — Tue, 24 Apr 2012 05:17:51 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca Radu Anton Roman:

Intotdeauna scriem despre oameni frumosi, pe care-i admiram mult. Despre personaje care au facut istorii, au scris vieti unice si au construit pe drumul lor modele pentru noi. Chic si irepetabile. Pe foarte putini dintre cei despre care povestim i-am cunoscut personal.
Pe Radu Anton Roman am avut norocul sa-l stim fata in fata. Sa gustam din bucatele incredibile pe care le aducea in fiecare vineri dimineata in ProTv, sa stam cu gura deschisa la toate povestile domniei sale, sa-i stim caldura palmii mari care strangea cu forta delicata mainile celor pe care-i stia de ceva vreme sau pe care ii cunostea pentru intaia oara.
Nu ni-l amintim decat mereu bucuros. Cu ochii rotunzi si plini de fericire. Atunci cand gatea, cand asculta, cand spunea povesti. Si mai ales atunci cand vorbea despre oamenii extraordinari pe care i-a cunoscut. Domnul Radu era actor, dramaturg, poet, filosof, intelept, bucatar desavarsit. Plin mereu de surprize si de o limba romaneasca de care era indragostit. Era o forta. Care ne-a ajutat pe toti cei care am avut norocul sa-l stim, sa crestem mari si sa iubim frumos si cu grija. Toata viata.