Eroii Romaniei Chic » Bucovina

Serban Flondor. Schindler din Bucovina.

Antz — Sat, 31 May 2014 07:40:00 +0000

sursa foto
Daca vrei sa te imbraci ca elegantul domn Serban Flondor:

Sacou Carven
Cizme de calarie Nicolas Andreas Taralis
Pantaloni de calarie
Storojinet, Bucovina. Eleganta fara cusur a domnului Serban Flondor (centru-fiul lui Iancu de Flondor, unul din artizanii unirii Bucovinei cu Romania) impresionaeaza, marcheaza, fascineaza privitorul de un secol mai tarziu. Dar daca i-ar sti si povestea incredibilului domn Flondor….
Inginer agronom, deputat in Parlamentul Romaniei interbelice, un cunoscut genealogist si primar al urbei sale natale, Storojinet, Serban Flondor a fost cu-adevarat un personaj -erou, de-un rafinament si o inteligenta despre care vorbeau toti Bucurestii aristocrati ai perioadei interbelice si care avea sa-si dea masura propriei umanitati in vremuri teribile.
La cativa ani dupa aceasta fotografie, Serban Flondor avea sa se lupte pentru a salva vietile unor prieteni evrei dragi, simpli cunoscuti sau oameni pe care nu-i vazuse niciodata: Rubi Klein (pe care l-a ascuns in casa in curtea careia e facuta fotografia, la Storojinet), elevii Zalman Leon, Elias Corneliu sau Iancu Moscovici de la liceele “Cultura” si “Ciocanul” (s-a implicat si a obtinut gratierea lor), familii intregi dintr-un tren al mortii care se indrepta spre Transnistria si pe care a reusit sa-l opreasca din drum.
Sef-rabinul localitatii Storojinet, Bention Katz, a cunoscut meritele exceptionale ale lui Serban Flondor si, ani mai traziu, i-a daruit o distinctie din suflet, o placuta de aur pe care era gravata in ebraica o urare de viata lunga. Contele bucovinean a purtat aceasta placuta de aur pana la moartea sa (1971), spunand ca aceasta este singura comoara pe care ar dori sa o ia cu sine.
Mai cool de atat….

June Miller

Antz — Mon, 19 May 2014 08:42:43 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca June:

cercei “Zoe” cu diamant
rochie Maria Marinescu
ruj “wild cherry”
I-a tinut in mreje o viata intreaga pe Henry Miller si Anais Nin, iar exegeti, fani, connaisseuri de literatura spun despre ea ca e muza absoluta. A ramas in istorie cu rochiile ei de catifea si rujul mereu rosu-sangeriu si ca personaje care o descriu cu detalii de viata intima, de istorii personale in Nexus, Plexus, Sexus sau Tropicul Capricornului (personajul Mona este construit de Henry Miller, cu gandul la ea).

June Mansfiled Miller s-a nascut in Bucovina intr-o familie evreiasco-rroma din nordul Romaniei de azi.
A emigrat in State impreuna cu parintii si fratii cand avea 5 ani si va ramane la New York pentru toata viata, exceptand perioada in care a locuit la Paris.
La 21 de ani, June era deja “femme fatale” si l-a cucerit la prima vedere pe Henry Miller care in acea perioada era insurat si doar visa la o cariera literara.
June a crezut in talentul scriitoricesc al sotului sau inainte ca el sa fi asternut macar un rand pe o foaie de hartie si l-a inspirat pe Henry cu viata ei aventuroasa (era bisexuala), cu secretele si misterul pe care le construia in jurul familiei si iubirilor ei conjugale sau din afara mariajului.
La 7 ani dupa ce s-a casatorit cu Henry Miller, June o intalneste pe Anais Nin care devine obsedata de farmecul si viata lui June si la fel ca Henry o foloseste ca arhetip pentru multe din personajele ei literare. Anais, June si Henry fac pentru cativa ani triunghiul amoros scandalos despre care a vorbit toata lumea literara si care a inspirat carti, filme si cultura pop din secolul trecut.

June bucovineanca, muza-absoluta.
Cool “avant la lettre”.

Rixi Markus

Antz — Fri, 03 Aug 2012 05:12:01 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca Mrs. Rixi:

Echipa Nationala de Bridge a Austriei. Fetele-campioane de la Mondialele de Bridge de la Budapesta, din 1937, atat de chic, elegante si delicate, care cu inteligenta lor castigau cu usurinta in fata unor echipe reputate feminine si masculine, deopotriva.
In stanga-sus, cu un zambet usor, fermecator, cu ruj puternic “carmin”, coafura “boy”, dupa moda vremii si rochie cu decolteu “en V” si guler-chemise, ne priveste discret doamna Rixi Markus, nascuta in Bucovina.
Din pacate, nu stim sa jucam bridge si nu putem sa va povestim ca niste connaisseur-i, cu detalii profesioniste si surprinzatoare, despre talentul doamnei Rixi, despre partidele dumneai cele mai prestigioase, despre strategii, victoriile mitice si constructiile “de lupta” la masa de carti.
Dar am sapat printre scrierile celor care au cunoscut-o si au admirat-o teribil si am aflat povestea unei doamne fascinante, innebunite dupa moda, viata buna si oranduita, o personalitate plina de culoare si pasiune.
Rixi, Erika Scharfstein, s-a nascut pe 27 iunie 1910 intr-o familie prospera de evrei din Gura Humorului, in Bucovina. 6 ani mai tarziu, parintii ei se decid sa emigreze si se stabilesc mai intai la Viena. Aici, la numai 10 ani, Erika invata sa joace whist si doi ani mai tarziu invata bridge de la un unchi de al ei din Olanda, joc si pasiune pe care le tine ascunse de ochii parintilor pentru ca acestia nu considerau bridge-ul o “ocupatie potrivita pentru o tanara domnisoara educata si eleganta”:).
Rixi se muta in timpul scolii la Dresda, unde isi termina studiile si in 1928 se casatoreste cu Salomon Markus, un barbat de 36 de ani, mare jucator de bridge, innebunit de…gelozie.

“Salo” era, pe de o parte, invidios pentru ca sotia lui era mult mai talentata la masa de carti si, pe de alta parte, nu suporta ideea ca sarmul lui Ruxi ii innebuneste pe toti partenerii de joc, care o admirau si o curtau insistent.
In 1935, Rixi intra in echipa nationala de bridge a Austriei si in 1937 castiga marele premiu la Campionatul Mondial de Bridge pentru Femei.
Odata cu invazia Austriei de catre Germania nazista, Rixi si familia ei emigreaza la Londra si acolo, spirit independent si fara sa-i pese de cutume si gura lumii, divorteaza de Salo.
Pe perioada razboiului, Rixi lucreaza ca voluntar pentru Crucea Rosie (ca infirmiera si translator) si isi mai suplimenteaza veniturile din meciuri la masa de bridge. In 1950, ia cetatenie britanica si intra in echipa nationala a Marii Britanii. Timp de 7 ani, din 1951 pana in 1958, Rixi si echipa ei (minunatele Doris Rhodes si Fritzi Gordon) castiga toate Europenele de profil.

Doris Rhodes la masa de bridge
Toti cei care au cunoscut-o, au iubit-o si i-au admirat dedicarea pentru prietenii ei apropiati. Toata lumea bridge-ului si nu numai vorbea despre relatia incredibila de amicitie pe care Rixi o avea cu partenera ei de joc, Fritzi Gordon. In competitii, li se spunea “Frisky&Bitchy”, se luptau pentru fiecare punct, contestau mereu decizia arbitrilor si stiau cum sa conduca toate conflictele astfel incat finalul sa fie cu flori, ovatii si aplauyze pentru ele:).

Echipa de bridge a Marii Britanii (in dreapta Fritzi si Rixi)
Rixi a fost prima femeie “Woman World Grandmaster” si a lansat meciul anual de bridge dintre House of Lords si House of Commons (traditie care intra in 2012 in al 22-lea de an). A fost medaliata in 1975 de Regina cu MBE, pentru “servicii aduse bridge-ului”.
O femeie incredibila, talentata, optimista, care a trecut vremuri grele cu zambetul pe buze, cu pasiune si victorie. Rixi Markus, doamna nascuta in Bucovina.

Sofia Vicoveanca

Antz — Thu, 17 Nov 2011 13:18:00 +0000

via
Dacă vrei să te îmbraci ca Sofia Vicoveanca:

Toate stilistele lumii dau sfaturi de postură clientelor lor.
Rachel Zoe spune că picioarele încrucişate şi mâinile aşezate în faţa, pasiv şi a “apărare” punctează fragilitatea unei siluete.
Nina Garcia recomandă mâna în şold, marcând astenic talia, un picor în faţă şi privirea uşor în jos (ca instantaneele fotografilor să surprindă chipuri lungi şi întotdeauna subţiri)
Stacy London spune că semiprofilul cu privirea aruncată peste umăr este cel mai sexy.

Eh, sfaturi (bazaconii?!) care, cică, trebuie învăţate de cele care vor adulaţia publicului mare. Dar care, credem noi, marchează şi propovăduiesc prea mult atitudinea de “bişe” neajutorate şi supuse. Şi uneori forţează atitudini ca nuca-n perete pentru feminităţi mileniste, puternice şi independente .
Vreţi cea mai bună şi mai adevărată atitudine?
Uitaţi-vă mai întâi la doamna Sofia Vicoveanca.

Spatele drept, picioarele înfipte bine în pământ, pieptul în faţă, bărbia sus, capul întors un pic într-o parte, să urmărească bine şi drept din faţă “ochii” camerei de luat vederi şi privirea semeaţă, aruncată uşor din coada ochiului care parcă spune “asta sunt şi aşa îmi place”. Iar mâna care ţine traista cu cotul ridicat în sus e de-o eleganţă aproape coregrafică.

Când poartă fotele şi iile din colecţia personală (are peste 50 de costume tradiţionale superbe) din Bucovina, cea “cu oameni harnici şi frumosi la suflet”, doamna Vicoveanca e mai elegantă decât multe din doamnele care se îmbracă pretenţios în ţinute couture. E dumneaei înşişi, mândră cu cine este şi de unde vine.
“Este un costum sfânt si nu pot să-l las. Costumele astea m-au ajutat sa devin ceea ce sunt. Îmbrăcându-mă aşa mă respect pe mine şi pe oameni”.

Scriitoare, pasionată de folclor, cântăreaţa, poetă, desenatoare.
A compus muzică de film, pentru coloanele sonore pentru filmele “Ciprian Porumbescu” şi “Urgia”.
A fost şi actriţă în Oraşul văzut de sus, în regia lui Lucian Bratu şi în Vânătoarea de lupi (regie Andrei Blaier) şi mulţi spun că interpretarea domniei sale din Baltagul, în rolul Vitoriei Lipan, e fără cusur.
O femeie minunată, splendidă şi incredibil de chic.

Eleganţă, talent şi feminitate născute în Bucovina. România.

Mai cool decât doamna Sofia, nu sî poati.
PS: Ieri, la emisiunea “55 de ani”, de la TVR, o doamnă a intrat în direct şi plângând, îi mulţumea divei din Bucovina:
“Locuim la Milano, suntem printre străini şi îi mulţumim doamnei Sofia Vicoveanu. Cu ajutorul ei, suportăm depărtarea de Botoşaniul nostru drag.” Arta şi talentul sunt alean şi terapie.