Cezar Petrescu

Antz — Mon, 27 Feb 2012 07:13:54 +0000

Foto: arhiva scolii din Hodora
Daca vrei sa te imbraci ca Cezar Petrescu:

Robust, zambind usor si privind frust si patruzantor. Un barbat fascinant, un scriitor-legenda, un destin plin de durere, pasiune, angoase si triumfuri. Un personaj pe care-l iubim si admiram.
In anii ’40, Cezar Petrescu un viveur care bea, fuma, dansa si iubea cu patima, spunea despre noptile sale pierdute:
“O noapte de petrecere până la ziuă şi o săptămână de hoinăreală fără nici un scop nu înseamnă timp pierdut. Automat, ochiul înregistrează, iar cugetul, inconştient, prelucrează materialul înmagazinat. O carte se organizează semiconştient, lent, în decurs de doi-trei ani şi paralel cu alte cărţi.”
Scriitorul care a trait toata viata exclusiv din scris, cronicarul lumii interbelice, vesnicul fascinat de “drame intime şi morale, înălţări şi prăbuşiri, triumful ambiţios şi falimentul vanităţilor, tot ceea ce colcăie, abject şi sublim, în acest bâlci care e Calea Victoriei, culminând pe distanţa dintre Capşa şi Palat” a trait asa cum a scris. Cu forta si voluptate.
Il stim din cateva imagini si din cartile domniei sale. Dar fotografia de mai sus ne-a rascolit. Ca pe niste muierusti slabe de inger fata in fata cu un cuceritor nonsalant…
O privire de neuitat si un gand, care ne tulbura mereu:
“Nu există o singurătate mai cruntă decât cea din mijlocul mulţimilor.” (Cezar Petrescu, Intunecare).

O zi acasa.

Antz — Wed, 08 Feb 2012 21:43:22 +0000

Ufff! Zapada asta de afara, imprastiata haotic pe strazi si pe trotuare, in blocuri mari, inghetate si gri e un motiv sa-mi doresc sa ma aciuez in casa.
Visez la o zi libera in mijlocul saptamanii, un fel de duminica, numai ca e joi.
Vreau sa fie o zi de rasfat, alint, razgaiala, huzureala si placeri.
Incep temeinic de dimineata. O baie calda si spumoasa, cu Baxter Dury cantand pe fundal.

Imi masez pielea cu un scrub cu sare de mare lichida de la AHAVA.

Apoi cu uleiul de corp – lumanare de la JimmyJane. Eu am primit-o de Craciun. Miroase fantastic si e foarte sexy sa simti pe corp uleiul incalzit.
Ma imbrac lejer, de casa, dar chic. Chic-ul meu!

Imi iau ceva bun de la Omnivore, o cutie de macarons de la Madame Lucie, o sampanie rosé, paharele de la Claudberry Living.

Si toata ziua o sa ascult muzica celor de la Ensemble, un band din care face parte si Johannes Malfatti, un compozitor de origine romana care semneaza si coloana sonora (minunata!) a filmului “Tatal fantoma” (puteti sa-l vedeti in cinematografe din 2 martie).
O sa citesc si o sa savurez pagina cu pagina albumul “Trѐs Tendance”, o colectie de fotografii cu fashionistele si conectatele de la 1900 pana in prezent.

Apoi, un film, doua, trei ale lui Rohmer. Imi plac povestile si personajele lui; sunt candide si luminoase. Rohmer arata mereu fata frumoasa a lumii, cu o placere pentru viata cotidiana, banala pentru alti regizori.

Si o sa citesc in continuare cartea lui Cezar Petrescu: “Dumineca orbului”, intr-o romana frumoasa, inflorita si bogata, cu personaje atat de romantice ca, initial mi-am zis, “prea mult, prea mult sirop”, dar pe care le gasesc acum adorabile.

“Salut! Da, n-am uitat. Ajung in 40 de minute. Cam asa. Da… Ne vedem. Pupici!”
O sa fac toate astea intr-o joi. Sau intr-o miercuri. O sa-mi iasa pana la urma. Deocamdata imi iau aprés-skiurile si infrunt nametii.

Eroii Romaniei Chic » Cezar Petrescu

Cezar Petrescu

O zi acasa.