Eroii Romaniei Chic » cool

Serban Flondor. Schindler din Bucovina.

Antz — Sat, 31 May 2014 07:40:00 +0000

sursa foto
Daca vrei sa te imbraci ca elegantul domn Serban Flondor:

Sacou Carven
Cizme de calarie Nicolas Andreas Taralis
Pantaloni de calarie
Storojinet, Bucovina. Eleganta fara cusur a domnului Serban Flondor (centru-fiul lui Iancu de Flondor, unul din artizanii unirii Bucovinei cu Romania) impresionaeaza, marcheaza, fascineaza privitorul de un secol mai tarziu. Dar daca i-ar sti si povestea incredibilului domn Flondor….
Inginer agronom, deputat in Parlamentul Romaniei interbelice, un cunoscut genealogist si primar al urbei sale natale, Storojinet, Serban Flondor a fost cu-adevarat un personaj -erou, de-un rafinament si o inteligenta despre care vorbeau toti Bucurestii aristocrati ai perioadei interbelice si care avea sa-si dea masura propriei umanitati in vremuri teribile.
La cativa ani dupa aceasta fotografie, Serban Flondor avea sa se lupte pentru a salva vietile unor prieteni evrei dragi, simpli cunoscuti sau oameni pe care nu-i vazuse niciodata: Rubi Klein (pe care l-a ascuns in casa in curtea careia e facuta fotografia, la Storojinet), elevii Zalman Leon, Elias Corneliu sau Iancu Moscovici de la liceele “Cultura” si “Ciocanul” (s-a implicat si a obtinut gratierea lor), familii intregi dintr-un tren al mortii care se indrepta spre Transnistria si pe care a reusit sa-l opreasca din drum.
Sef-rabinul localitatii Storojinet, Bention Katz, a cunoscut meritele exceptionale ale lui Serban Flondor si, ani mai traziu, i-a daruit o distinctie din suflet, o placuta de aur pe care era gravata in ebraica o urare de viata lunga. Contele bucovinean a purtat aceasta placuta de aur pana la moartea sa (1971), spunand ca aceasta este singura comoara pe care ar dori sa o ia cu sine.
Mai cool de atat….

Josephine Baker, conu’ Tanase si bucurestenii

Antz — Tue, 27 May 2014 09:47:02 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca senzuala Josephine Baker, care a innebunit Bucurestii anilor ’20:

rochie Roberto Cavalli
capa Rick Owens
plic Anya Hindmarch

1928. Splendida “pantera neagra”, senzuala si curajoasa fara egal in anii nebuni dintre razboaie e invitata speciala la o serata eleganta, impreuna cu Pepito, “contele” ei iubit.
Sampanie, cristaluri, matasuri si multa pasiune.
“Sirena tropicelor” are doar 22 de ani si nu cu mult timp in urma, l-a innebunit la Londra, intr-un spectacol flamboiant de “music hall”, pe Constantin Tanase, care o invita in Romania, la “Carabus” pentru o suma exorbitanta (100 000 de lei, enorm pentru acea perioada).
“Negru si alb” este spectacolul care ii va fi innebunit pe bucuresteni si dupa care, splendida Jo va cuceri admiratia si simpatia romanilor.
A fost un succes extraordinar pentru Bucuresti si pentru Tanase, care dupa “ingramadeala din Gara de Nord, care venise s-o vada pe Sirena”, va fi considerat unul din cei mai importanti impresari roamani ai epocii.
O poveste cool, cu ambitii, extravaganta si succes de acum 85 de ani.

Corneliu Coposu

Antz — Mon, 19 May 2014 16:41:53 +0000

Dacă vrei să te îmbraci ca domnul Coposu:

sacou casmir
helanca din bumbac

Papion pentru ținuta de zi, la dl. Rațiu. Pantalon cu rejansă, fără găici pentru curea și cămașă cu două tonuri mai închise decât culoarea costumului englezesc.
Dl. Coposu poartă un sacou din catifea groasă, maletă din cașmir și pantaloni în dungi.
E ora prânzului, iar cei doi vechi amici și admiratori fără cusur ai democrației stau complice unul lângă celălalt. Vă puteți imagina eleganța discuției dintre domniile lor?
Mai cool de atât nu se poate!

Halei-Halep!

Antz — Sat, 10 May 2014 12:48:10 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca Simona Halep:

Pantofi tenis
Fusta tenis
Rochie tenis

Pe cat de determinata, pe atat de modesta. Pe cat de frumoasa, pe atat de ambitioasa. Pe cat de celebra, pe atat de nonsalanta.
Simona Halep ne-a facut azi din nou atat de mandri. Cap de serie numarul 4 si locul 5 WTA, incredibila si fascinanta sportiva s-a calificat, in finala turneului Premier Mandatory de la Madrid, dotat cu premii de 3.671.405 euro. Dupa un meci frumos, puternic, aplaudat de nenumarate ori de o arena in picioare, Simona a invins-o cu scorul de 6-7 (4), 6-3, 6-2 pe sportiva Petra Kvitova, a cincea favorita si locul 6 mondial.
Halei-Halep! Bravo, Simona! Stii bine ca mai cool decat tine NU SE POATE!

Constantin Brailoiu

Antz — Mon, 02 Sep 2013 13:32:30 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca marele folclorist Constantin Brailoiu:

1957. Marele folclorist si etnolog roman, Constantin Brailoiu se afla la Wégimont, cu prilejul celei de-a doua editie (1956) a Cercului International de Studii Etnomuzicologice, cunoscut sub numele de «Le Colloques de Wégimont». E afara, la masa, in soarele bland de toamna, alaturi de antropologul si etnomuzicologul francez, André Schaeffner si un alt domn, probabil tot din bransa. Fotografia a fost facuta de Denise Paulme, un excelent etnolog africanist.

Brailoiu, a fost un vizionar, el fiind cel care, alaturi de George Breazul, a creat pretioasa Arhiva de folclor romanesc, a cules si cercetat muzica si ritualurile populare romanesti, a format generatii de etnologi si muzicologi, a sustinut introducerea muzicii populare in scoli, intre manuscrisele sale fiind gasite lectii pentru clasele I-VIII secundare si comerciale (o idee buna si in zilele noastre, nu?)
Mai cool de atat nu se poate!

Irina Petrescu si Iurie Darie

Antz — Wed, 20 Mar 2013 08:40:51 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca doamna Irina Petrescu sau ca elegantul domn Darie:

“Mai lasa-ma un minut/ Mai lasa-ma o secunda/ Mai lasa-ma o frunza, un fir de nisip/ Mai lasa-ma o unda”, iubire in versuri asezata de Nichita pentru un film care a facut istorie cu doi protagonisti splendizi, cu priviri superbe si eleganta fara varsta.
1968. Irina Petrescu si Iurie Darie se intalnesc pe platourile filmului “Rautaciosul adolescent”, in regia lui Gheorghe Vitanidis, un film curajos, cu scenariu romantic si plin de pasiune, o poveste de dragoste imposibila intre vanitosul Palaloga (Darie) si discreta Ana (Irina Petrescu).
Dupa rolul din filmul lui Vitanidis, o lume intreaga descopera sarmul, talentul si frumusetea coplesitoare a Irinei Petrescu, care pentru rolul Anei a primit unul dintre cele mai importante premii internationale din palmaresul ei, pentru cea mai buna interpretare feminina, Festivalul de la Moscova, 1968.
O imagine cat mii de cuvinte, decenii de viata, dincolo de finaluri si de “ne revedem”.
Oameni frumosi, chic si atat de cool pe care nu-i vom uita vreodat’. Si marea…

Mihail Jora

Antz — Mon, 07 Jan 2013 09:16:09 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca domnul Jora:

Ochelari rotunzi, trademarkul de moda al domnului Jora, flanel din casmir, camasa impecabila si papion. Eleganta unui creator inconfundabil, a unui talent admirat de o lume, a unui personaj pe care cunoscutii sai l-au respectat intotdeauna ca pe un reper moral, cu atitudini transante, intransigente si convingeri fara compromisuri.
La 31 decembrie 1947, Jora face un gest îndraznet, cu o directa conotatie politica: cu ocazia depunerii juramantului de loialitate a corpului profesoral al Conservatorului din Bucuresti fata de nou proclamata republica populara(2), în calitatea sa de director, cere sa se tina un minut de reculegere în memoria Regelui Mihai I, care abdicase cu o zi înainte. Drept urmare, nu numai ca a fost destituit din functia de director, dar a devenit tinta unor atacuri publice, prin intermediul presei.

Mihail Jora s-a nascut la Roman intr-o veche familie de boieri moldoveni si a studiat muzica la Conservatorul din Iasi si Leipzig. In timpul Primului Razboi Mondial, domnul Jora si-a intrerupt studiile, a luptat pe front si apoi si-a reluat studiile muzicale la Paris.
Compozitor, dirijor, academician, profesor universitar la Bucuresti, Mihail Jora a fost creatorul liedului si al baletului romanesc contemporan (“La piata”, “Curtea Veche”, “Intoarcerea din adancuri”, Hanul Dulcinea”).
Este autorul unui numar impresionant de lucrari (muzica simfonica – suita “Privelisti moldovenesti”, poemul “Poveste indica”, muzica vocal-simfonica, sonate, cvartete), cuprinse in peste 50 de opus-uri, multe dintre ele premiate in tara si in strainatate.
A fost prieten apropiat cu George Enescu, profesorul lui Dinu Lipatti si mereu indragostit de sarmul, talentul, inspiratia muzicii si dansului autentic romanesc.
A infiintat si dirijat, la numai o luna de la inaugurarea postului national de radio din Romania, prima stagiune radio-live pentru concerte simfonice din tara noastra si astazi, sala de concerte a Societatii Romane de Radio ii poarta numele.
Cardigan, papion si fascinatie pentru dealurile line si frumoase ale Moldovei. Cool.

Caterina Titulescu

Antz — Fri, 04 Jan 2013 14:02:40 +0000

sursa foto:
Daca vrei sa te imbraci ca sotia domnului Titulescu, eleganta doamna Caterina:

21 mai 1935, Viena. In Gara Centrala din capitala Austriei,Nicolae Titulescu este primit cu caldura de cativa colaboratori, printre care domnii Lucian Blaga (alaturi de sotie, doamna Cornelia Blga) si Caius Brediceanu.
In dreapta omului politic, cu un buchet superb de flori in brate, zambeste curtenitor si splendid doamna Caterina, sotia, muza, partenerul politic din umbra al omului de stat.
Ea este cea care l-a sustinut decenii la rand pe ambitiosul om politic oltean, l-a incurajat si l-a ajutat sa-si conceapa discursurile pe care si azi le mai studiaza in scoala pasionatii de istorie sau oratorie.
Despre sotia lui Nicolae Titulescu, istoricul craiovean Toma Radulescu spune ca “provenea dintr-o familie de boieri din Rosiorii de Vede si era considerata un arbitru al elegantei. Era alaturi de sotul sau cand acesta concepea discursurile si s-a numărat printre cei care au demascat politica comunista. A murit la cativa ani dupa Nicolae Titulescu, iar in testamentul sau a specificat faptul ca ramasitele lor pamantesti sa nu fie aduse in Romania decat dupa caderea regimului comunist. S-a respectat dorinta acesteia, numai ca in tara au fost aduse doar cele ale lui Nicolae Titulescu”.
Sa sustii, sa incurajezi discret, sa intelegi, sa dramuiesti forta unui discurs si sa ai grija de eleganta impecabila a povestii tale de dragoste. Lectiile doamnei Titulescu. Atat de cool.

Puiu Calinescu

Antz — Mon, 17 Dec 2012 06:09:41 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca Puiu Calinescu:

Expresivitatea faciala care ne aminteste de Jerry Lewis, tristetea care se citeste in ochii fiecarui mare actor de comedie, in care-l regasim discret pe Buster Keaton, eleganta englezeasca a minunatilor trasniti din Monty Python si talentul genuin romanesc al unuia dintre cei mai simpatici, indragiti si de neuitat actori care ne-au facut vreodata sa radem cu lacrimi: Puiu Calinescu.
O imagine a domniei sale plina de detalii chic, cu esarfa combinata creativ cu sacoul din tweed, sapca “Gatsby”, pe care putini stiu sa si-o asume si, bineinteles, una din grimasele domniei sale, care ne-a incantat copilaria si pe care toti baietanii, care visau la scena, incercau s-o imite.
Puiu Calinescu este unul dintre marii actori de comedie din Romania, a jucat pe scena Teatrului “Constantin Tanase”, a interpretat roluri memorabile in filme-cult pentru vremuri in care se zambea greu si se radea doar ca sa facem haz de necaz (nimeni nu-l poate uita in seria BD sau in “Nea Marin Miliardar”) si, chiar daca nu a avut studii de actorie, meseria l-a cautat, l-a ales si el a slujit-o cu succes timp de jumatate de secol.
Domnul Puiu Calinescu cel atat de cool.

Barbu Stirbey si vinurile lui

Antz — Mon, 26 Nov 2012 07:02:13 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca elegantul domn Stirbey sau fiicele domniei sale, Maria, Adina, Elisa sau Jeana:

Nepotul domnitorului Barbu Stirbey (1795 – 1869), sub domnia caruia Tara Romaneasca a devenit stat national independent, cu primele intreprinderi industriale, cu un sistem scolar modern si o retea de drumuri si de comunicatie moderna, Printul Barbu Alexandru Stirbey (1873 – 1946) a fost una din cele mai importante personalitati ale Romaniei din prima jumatate a secolului XX.
Cunoscut in epoca si admirat de lumea buna romaneasca si europeana pentru eleganta, distinctia, inteligenta domniei sale remarcabile, domnul Stirbey si-a meritat din plin porecla de “Printul alb” si a inflacarat imaginatia contemporanilor sai, dintre care mare parte era sigura ca ar fi fost adevarata mare iubire a Reginei Maria.

Printul Barbu A. Sirbey, coborator si din neamul Brancovenilor prin bunica sa, Elisaveta, s-a nascut la 4 noiembrie 1872, la Buftea, in palatul familiei. A urmat atat liceul, cat si cursurile Facultatii de Stiinte Juridice din Paris. Intors in tara, s-a casatorit cu Nadeja Bibescu, verisoara sa primara, cu care a avut patru fiice: Maria, Adina, Elisa si Jeana.

Personalitatea lui Barbu Stirbey de om extrem de rafinat, cult, manierat, carisma sa de star de cinema, cu parul bogat si negru, eleganta si tinuta tipic englezesti i-au adus supranumele de “Printul alb”. Toate femeile din jurul sau il divinizau, iar barbatii il admirau si-l invidiau.
Cariera sa politica si de om de stat a fost una prodigioasa, Printul Alb fiind consilierul principal al regilor Carol I si Ferdinand, administrator al Domeniilor Coroanei si presedintele mai multor intreprinderi industriale si bancare.
A fost un vizionar, ridicand nivelul economic al propriilor mosii prin investitii in prelucrarea produselor agricole si infiintand, de plida, la Buftea, prima fabrica de conserve din tara. In pivnita imensa de sub Palatul Stirbey din Bucuresti se invecheau vinurile din domeniile familiei situate in Moldova si Valahia, inainte sa fie distribuite in tara si in toata Europa.
La inceputul secolului XX, dupa distrugerea viilor prin filoxera, Printul Barbu Stirbey devine proprietarul celei mai mari pepiniere din tara, la Dragasani, devenind unul din marii producatori de vin europeni ai perioadei interbelice. Inaintea multor alti industriasi sau investitori in agricultura, domnul Stirbey intelege concepte de marketing si isi promoveaza soiurile tradiţionale Braghina, Tamaioasa sau Negru de Dragaşani in diferite publicatii ale vremii: „Cartea de telefon – 1915″, revista „Ilustratiunea Romana” (1913).
Vinurile de pe podgoria domniei sale plac si azi Europei si lumii si povestile despre sarmul si eleganta unui domn aristocrat din Romania, unui print interbelic, fascineaza generatia milenista cu aceeasi intensitate cu care ii facea sa viseze pe tinerii si domnisoarele din Interbelic.
Cool.