Eroii Romaniei Chic » Ionel Teodoreanu

Nadia Gray (Herescu)

Antz — Tue, 15 Jul 2014 20:00:32 +0000

Dacă vrei să te îmbraci ca miss Nadia:

etola din vizon
lenjerie fina “Kiki de Montparnasse”
ciorapi retro “Lauren”

Meet Nadia Gray.

Uitaţi-vă bine la ea. La imaginea care a făcut istorie la Cinecitta, după ce actriţa s-a dezbrăcat în “La Dolce Vita”. A aruncat vizonul, perlele, sutienul, rochia, pantofii, ciorapii, a pus iar vizonul, a dat jos şi furoul din dantelă, dar Marcello i-a luat vizonul…

Nadia din filmul lui Fellini e Nadia Kujnir-Herescu. S-a născut la Bucureşti, în 1923 într-o familie româno-rusă.

La 15 ani debutează pe scena de la Majestic.

La toate spectacolele ei venea mereu un scriitor de succes, un tip înalt, frumos şi foarte sensibil: Ionel Teodoreanu.

„Era în timpul războiului, când pe scena teatrului din pasajul Majestic apărea un exemplar de lux al frumuseţii feminine. Vederea ei, ca o lovitură de trăsnet pentru vestitul curtezan, a fost fatală. Din clipa când a văzut-o, el n-a mai avut linişte şi somn, pentru că toate încercările de a se apropia de femeia devenită a visurilor şi a destinului, cum zicea, i-au fost zădărnicite. Mesajele trimise prin scrisori, versuri şi buchete de flori au rămas fără efect şi total ignorate. Îndrăgostitul se plângea acum cu amărăciune prietenilor şi prietenelor, fără cea mai mica jenă.
De la această nereuşită, care l-a costat mult, Ionel Teodoreanu a început să fie văzut în faţa paharului, el, care se delimita totdeauna de aura bahică a bunului sau frate Păstorel, şi la masă nu bea decât rar o sută de grame de vin îndoit cu apă”.

Dl. Teodoreanu a dat in patima băuturii, dar Nadia n-avea ce-i face. Ea avea ochi pentru altcineva…Pentru pilotul “Bâzu” Cantantacuzino, fiul Mărucăi Enescu un tip flamboiant, înnebunit după viteză, tenis, hockey, petreceri şi lumea bună a Bucureştilor.

Familia Nadiei, Herescu era descendentă a vechei aristocraţii basarabene care a dat culturii romane şi un mare cronicar: episcopul Dosoftei Herescu. Dar familia mare şi mândra a Cantacuzinilor nu a fost de acord ca Bâzu să-şi ia ca a treia nevastă o fiică a unui neam de boier mai mic şi mai puţin important.

Lui Bâzu însă, nu i-a păsat. Şi-a înfruntat rudele şi s-a căsătorit cu iubita lui mai tânără cu 18 ani.

Imediat după război, Bâzu a devenit pilotul Anei Pauker şi a ajutat mulţi membri ai elitei financiare şi culturale româneşti să emigreze. În 1946 decide să-şi trimită tânăra soţie în Italia, la Milano şi un an mai târziu părăseşte şi el România.

Cei doi soţi se stabilesc în Franţa, iar Nadia debutează ca actriţă de film cu “L’inconnu d’un soir” şi “Monseigneur”.

În 1960, toată lumea aude de Nadia, după una din cele mai senzuale,mai rafinate şi mai aplaudate scene de striptease din istoria cinematografiei.

Nadia şi Bâzu divorţează, Bâzu moare în exil,la Madrid, iar Nadia îşi continuă drumul spre Holywood. Se recăsătoreşte cu un britanic, Gray, tatăl actriţei din Dallas, Linda Gray.

În anii ’60, familia Gray pleacă în California, iar românca plină de poveşti spectaculoase nu trece neobservată la Hollywood.

În 1961 apare în Mr. Topaze” cu Peter Sellers, în 1962 joacă în “Candide” cu Jean-Pierre Cassel, în 1967 în “The Naked Runner” cu Frank Sinatra şi în “Two for the Road” cu Audrey Hepburn.

În 1967, Nadia renunţă la film, chiar în vârful carierei.Pentru dragoste…Decide să divorţeze de Gray şi să devină soţia unui avocat new-yorkez şi se mută împreună cu el în Manhattan. Aici devine gazdă într-unul din cele mai exclusiviste cluburi din New York, dă party-uri spectaculoase şi mai apare în show-uri de TV sau de radio.

Nadia a murit în 1994, la 70 ani şi New York Times-ul i-a scris epitaful.

Mai cool de atât, nu se poate!

Pastorel Teodoreanu

Antz — Wed, 01 Aug 2012 05:58:38 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca talentatul domn Pastorel:

Nu spunem ca suntem mari pricepute in arta culinara. Gatim ca orice muiere care trebuie sa stie cum sa isi lege si sa-si dezlege mainile pe langa niscaiva cratite. Nu avem fineturi creative sau aere de chefi nedescoperiti, dar stim ca niciodata n-avem cum sa dam gres in bucatarie daca il ascultam pe …monsieur Pastorel:).
Asculta reteta aici.
Nu-s “parjoalele moldovenesti” – floare la ureche?:). Nu-s ele pline de incantarea unui gurmand perfect, de toate bunatatile si mirodeniile epigramistului fara cusur si de gustul aromat, de neuitat povestit atat de convingator incat salivezi numai ascultand sau citind reteta?
Si nu e vorba de talentul nostru in bucatarie, ca doar am marturisit:). E numai vina autorului retetei. Elegantul, spectaculosul, iubitorul de viata si de delicii domn Pastorel Teodoreanu.
Daca retetele impartasite generos de dumnealui n-au cum sa nu iasa perfect, noi spunem ca merita sa-i ascultam si sfaturile de buna purtare la masa. Astfel vom fi laudate nu doar ca gospodine pricepute ci, mai ales, ca gazde perfecte, pline de consideratie, maniere si talent:)
“1. Cand inviti pe cineva la masa nu-i faci un serviciu. De aceea, trebuie sa-i dai tot timpul impresia ca te simti onorat ca a primit sa petreaca un ceas sau doua sub acoperisul dumitale. Expresia: a face cinste (a plati) e grosolanie. Cinste iti face acel care accepta.
2. Nu te aseza niciodata la masa inainte ca doamna gazda sa fi luat loc. Pana atunci asteapta in dreptul locului care ti-a fost indicat. Daca nu ti-a indicat locul, informeaza-te.
3. Cand te asezi, aseaza-ti scaunul in asa fel incat, razimandu-te de spteaza, bustul sa-ti ramaie perfect vertical. E oribil la vedere domnul care se afla pe marginea scaunului. Doamna in aceasta pozitie e de neconceput.
4. Tine-ti coatele lipite. Cand esti la masa, ca si cand esti calare, numai asa trebuie sa le tii. Pentru a tine darlogii, furculita si cutitul, miscarile antebratului sunt suficiente. Daca toti convivii ar tine coatele pe masa lasand la o parte latura estetica, pentru banchete ar trebui construite mese kilometrice, cu microfoane si haut-parleur.
5. Du mancarea la gura, nu gura la mancare. Patrupedele se apleaca la nutret, e drept, dar n-au ce face.
6. Nu sorbi supa, chiar daca te-ai familiarizat cu zgomotul si nu-l mai auzi. Daca nu poti manca prea fierbinte, asteapta putin. Asteptand insa, nu-ti trece vremea sufland in farfurie sau vanturand lichidul cu lingura: fa conversatie.
7. Daca cineva iti pune intrebari cand esti cu gura plina, fa-l sa astepte.
8. Nu duce paharul la gura inainte de a te fi sters (servetelul nu-i un ornament) si cu atat mai putin daca n-ai terminat mestecarea. Urmele de alimente pe pahar sunt dezgustatoare.
9. Nu introduce cutitul in peste (afara de cazul ca ti s-a pus tacam special), nici in tocatura. In ambele cazuri furculita si o bucatica de paine sunt suficiente.
10. Nu taia coaja oului cu cutitul. Urmele lasate strica apetitul celorlalti. Serveste-te de lingurita cu care ai sa mananci oul.
11. In nici o imprejurare si sub nici un motiv nu baga cutitul in gura: e fioros! Branza, dupa ce o tai, o asezi pe paine si-o duci la gura (cearca numai, si sa vezi daca nu poti).
12. In afara de paine, crenvursti, sparanghel, prune, ridichi de luna si inca vreo cateva alimente care se bucura de privilegii, nu manca nimic cu mana. A decupa o pasare sau a curati un fruct se invata intr-o singura sedinta (in cateva luni de dresaj invata o maimuta de specie inferioara).
13. Daca sticla de vin e pe masa, ai grija ca paharul vecinei din stanga sa fie intotdeauna plin. Daca cea din dreapta sta alaturi de un mojic, trebuia sa ai grija si de ea.
14. Daca esti servit inaintea persoanei despre care crezi ca ar fi trebuit servita inainte, nu interveni in ordinea stabilita sau dezordinea practicata, complicand serviciu. Asta nu te priveste. E treaba amfitrionilor.
15. Imediat ce amfitrioana s-a pregatit sa paraseasca masa, ridica-te, avand grija sa faci loc vecinei.
16. Daca nu esti foarte intim intr-o casa, nu cere voie sa fumezi imediat ce s-a terminat masa, Daca altii mai in varsta nu si-au aprins tigarile, rabda!
17. Nu cere untdelemn cand se serveste unt topit, si nici unt topit cand se serveste untdelemn. Poate ca lipseste.
18. Daca nu poti rezista nevoii de a te scobi in dinti, nu-ti fa paravan din mana: e ostentativ si inelegant.
19. Cand ti se ofera ceai, pune intai lingurita pe farfurie si pe urma du ceasca la gura.
20. E bine sa multumesti gazdei la plecare pentru clipele pe care le-ai petrecut in casa ei, dar nu spune cum te scoli de la masa: merci! Nu-i chic.
21. Comporta-te, cand esti singur la masa, ca si cum te-ai comporta la un dineu de gala.”
Pofta buna!:)

Lily Teodoreanu

Antz — Fri, 20 Apr 2012 07:47:12 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca doamna Lily:

Toata lumea vorbeste despre Ionel. Dar despre Lily, doar cunoscatorii de literatura, de istorie si de biografii intime ale marilor nostri scriitori. Lumea larga, mai putin. Si e nedrept.
Am gasit aici, un pasaj care vorbeste despre Lily Teodoreanu. Despre o femeie superba, incredibil de talentata si atat de indragostita de sotul sau.. N-am citit “Ursitul”. Inca. O cautam prin librarii. Ca sa aflam toata intamplarea intalnirii dintre Ionel si doamna Lily. “Cea mai talentata dintre Teodoreni”(Stefan Nenitescu).
“Era o seară de iarnă, la Iaşi, în casa fetelor Delavrancea. Lily şi Bebs, cea mai iubită dintre vere, şedeau turceşte la gura sobei şi coceau gutui pe jar. Deodată ea a întors capul spre tânărul înalt, cu figură trasă, palidă şi părul învolburat, apărut o clipă în cadrul uşii şi dispărând apoi. În acea clipă el i-a văzut ochii negri lucioşi, pielea subţire a obrazului rumenită de foc ca o piersică şi părul negru retezat scurt ca nişte franjuri alunecând în jurul obrazului rotund.
Simţeam mirosul de gutuie coaptă în odaia luminată doar de foc şi o vedeam pe fata care-l privea rebarbativ şi distant pe străin.

Peste câteva zile a fost invitată împreună cu verele ei să petreacă ajunul Crăciunului la familia cunoscutului avocat Oswald Teodoreanu – Ionel, fiul său, cel ce intrase pentru o clipă în odaia parfumată de gutui coapte, a smuls-o autoritar pe Lily dintre musafiri şi a condus-o într-o cameră lăturalnică unde, la gura sobei, i-a răsturnat pe covor sacul în care-şi păstra încercările literare. Aveau 19 ani. Au stat îngenunchiaţi în faţa focului răsfoind şi citind din caiete şi şi-au recunoscut sufletele îngemănate şi dragostea s-a aprins.
Toate acestea îmi aminteau tabloul lui Dominique Ingres reprezentând pe Paolo Molotesta şi Francesca da Rimini, aplecaţi asupra aceleiaşi cărţi povestind despre iubirea cavalerului Lancelot şi a Guinevrei, legendă care a aprins dragostea lor nepermisă, azvârlindu-i în Infern unde au fost întâlniţi de Dante.
Ionel şi Lily au trecut prin Paradisul şi apoi prin Infernul vieţii lor scriind, aplecaţi amândoi asupra cuvintelor vrăjite de aceeaşi exuberanţă metaforică.” Nelly Pillat
Doamna de “La Medeleni”. Scriitoarea Lily Teodoreanu. Mai cool de atat nu se poate.

Ionel Teodoreanu

Antz — Wed, 21 Mar 2012 06:46:55 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca Ionel Teodoreanu:

“Iti venea sa o respiri, nu s-o privesti.” Cum ar fi fost sa fi putut asculta ravasitoarea declaratie spusa chiar de autorul ei? Cum ar fi fost sa ne fi privit drept in ochi, cu cautatura lui melancolic-sfredelitoare, in Copoul sau iubit, plin de tei infloriti, Ionel Teodoreanu?

Intr-o lume milenista, parca mai superficiala, ar fi putut face cariera pe copertele revistelor de moda. Dar a trait in vremuri perfecte pentru domnia lui, cand romantismul era virtute si talentul la povestit era lasat sa se miste linistit, in gradini inflorate, unde tanarul avocat avea ragaz sa scrie „Ulita copilariei” (1923), „La Medeleni” (1925-1927), „In casa bunicilor” (1938), „Lorelei” (1935).

Cel mai frumos barbat din literatura romana, surprins pe furis in raiul casei de la Manastirea Agapiei.
Mai cool de atat nu se poate!

Roro vs. Nadia

Antz — Fri, 24 Feb 2012 07:52:00 +0000

Spranceana ridicata, zambet ascuns si coafura emfatica.
Aceiasi ochi verzi si o linie a maxilarului fara cusur.
Nadia Grey le-a frant inima lui Ionel, lui Bazu, lui Marcello si multor altor bieti naivi care au crezut ca pot imblanzi scorpia. Privindu-i seducator fata in fata, de pe scena sau in fata camerelor de filmat.
Roro se ascunde de obicei in spatele camerei de fotografiat. Construieste povesti, n-are vreme de sedus. Dar si daca cineva ii zareste privirea concentrata de dupa obiectiv, n-are nicio scapare…:)
Poor guys:).
Roro vs. Nadia. Seducatoare.
Noi vs. Eroi continua.
Foto: Roro Serban
Make up: Diana Ionescu

Hollywood made in Romania (partea a II-a)

Antz — Thu, 08 Dec 2011 07:19:42 +0000

Dacă vrei să te îmbraci ca Lauren Bacall

Istoriile incredibile ale actorilor de origine română care au reuşit la Hollywood continuă.

Nadia Gray
Este celebră în toată lumea pentru rolul din La Dolce Vita şi pentru că e mama vitregă a Lindei Gray din Dallas (Sue Ellen).
Nadia Gray Herescu s-a născut în Bucureşti, în 1923, i-a frânt inima lui Ionel Teodoreanu şi a emigrat în Italia cu fiul Marucăi Enescu, Bâzu Cantacuzino.

A făcut cariera la Hollywood şi a jucat alături de Peter Sellers, Frank Sinatra şi Audrey Hepburn.

Jack Gilford
A câştigat un Oscar pentru rol secundar în 1973, pentru filmul ”Save the Tiger”, în care joacă alături de Jack Lemmon, a avut nominalizări la Globul de aur şi la Tony şi a jucat în zeci de filme, seriale de TV, reclame. Şi e de origine română. Mama lui, Sofia, a fost o româncă emigrantă la New York, care-şi întreţinea familia făcând contrabandă cu alcool.

Rosemary Harris
E bunicuţa din Spider-Man.

Şi o mare actriţă. Este membră a “American Theatre Hall of Fame”, a fost nominalizată pentru Oscar, BAFTA, a câştigat Golden Globe, Emmy, “Obie”, Tony, “Drama Desk Awards”. Şi are sânge românesc. Bunica marii actriţe s-a născut într-o familie de boieri din Muntenia.

Edward G. Robinson
În perioada de aur a Hollywoodului, Edward G. Robinson era celebru în toată lumea pentru rolurile de gangster şi mafiot pe care le interpreta în filme celebre în epocă: “Little Cesar” sau “Key Largo”. A fost prieten şi partener de film cu Buster Keaton şi este pe lista “celor mai mari actori americani” făcută de Institutul de Film American. A cunoscut celebritatea peste Ocean dar s-a născut la…Bucureşti.

Edward G. Robinson (Emanuel Goldenberg) s-a născut în 1893 in familia unor comercianţi evrei din Dudeşti, Bucureşti şi în 1903 emigrează cu toată familia în America. Iar 20 de ani mai târziu devine stea de cinema.

Barbara Bach
A fost fata Bond în “The Spy Who Loved Me”, cea de-a zecea parte a celebrei serii poliţiste şi marea iubire şi muză a lui Ringo Star. Pentru ea, artistul Beatles a compus “She Loves You”.

Barbara Bach a fost model, actriţă, muză, cântăreaţă. Şi se laudă întotdeauna cu originile ei “exotice”. Bunica paternă era din România, iar cea maternă din Irlanda.

Dustin Hoffman
“Am sentimente puternice de evreu. Sunt un evreu român“, declara Dustin Hoffman într-un interviu. Aşa că şi marele actor din Rain Man, Absolventul, Tootsie sau Kramer contra Kramer are origini române.

Părinţii lui Hoffman au emigrat din România în Statele Unite, mai precis în California, cu puţin înainte de a se naşte actorul, în 1937. Tatăl, Harvey, a lucrat ca decorator de mobilă, iar mama lui, Liliana, a fost pianistă de jazz.

Harvey Keitel
E unul din cei mai mari actori de la Hollywood şi nimeni nu poate uita rolurile sale din Taxi Driver, Reservoir Dogs sau Pulp Fiction.

S-a născut în 1939 în familia unor emigranţi din Polonia şi România, mama sa, Miriam, fiind născută lângă Brăila.
În 2007 şi 2008, actorul participă la mai multe evenimente organizate în New York, pentru strângere de fonduri pentru familiile sărace din România. Când a fost întrebat de jurnaliştii de peste Ocean de ce vine la astfel de evenimente, actorul a răspuns docil: “Mama mi-a spus să vin”.

Fran Drescher
Dădaca e clar că e românca. A spus-o ea atunci când a venit în România şi a fost invitată în emisiunea lui Măruţă. “Mă simt bine în România, pentru că sunt româncă”.

Străbunica lui Fran Drescher a fost moldoveancă, a trăit la Focşani şi la sfârşitul secolului 19 a emigrat în Statele Unite.

Julianna Margulies
Actriţa cu premii Emmy pentru E.R şi Globuri de Aur pentru The Good Wife are şi ea origini româneşti. Bunicii din partea mamei sunt născuţi în România de unde au emigrat în Statele Unite.

Natalie Portman
Leon, Star Wars, V for Vendetta, Cold Mountain, Closer şi Oscar pentru Black Swan. E una din cele mai titrate actriţe de la Hollywood şi anul trecut, după ce a luat premiul Academiei de Film Americane a dezvăluit că are origini româneşti. Bunicii din partea tatălui, medicul Avner Hershlag, sunt din România, de la Rădăuţi.

Winona Ryder
Winona Ryder, actriţa-icon a anilor ’90 se numeşte în realitate Winona Laura Horowitz şi vine dintr-o familie cu o mamă (Cindy Horowitz) de origine română (născută Istas – din părinţi emigranţi români) şi un tată, Michael Horowitz, rus-evreu.

Matt Lauer
E unul din cei mai celebri prezentatori de televiziune din Statele Unite. În fiecare dimineaţă, America se trezeşte împreună cu el, la show-ul Today de pe NBC.

Într- o emisiune “Discover Our Roots”, Matt a descoperit ca străbunicul său se numea Israeli Lauer, era din nordul Moldovei, de la Săveni şi în 1898 a emigrat în America, cu doar 4 dolari în buzunar.

Jon Lovitz
Lovitz este celebru în toată lumea pentru show-ul cu multe premii Emmy, Saturday Night Live.
Şi biografii actorului susţin că provine dintr-o familie a unui medic de origine română care a emigrat în anii ’40 în Statele Unite.

Elsa Pataky
În 2011, Fast Five a înnebunit box office-ul american. Iar protagonista celui de-al cincilea episod din seria de filme The Fast and the Furious este de origine…română.

Mama actriţei, Cristina Pataky Medianu, este o româncă din Craiova şi a emigrat în Spania, unde l-a întâlnit pe soţul ei, José Francisco Lafuente.
Elsa Pataky vorbeşte fluent limba ambilor părinţi: şi spaniola, şi româna.