Eroii Romaniei Chic » regie

Catinca Ralea

Antz — Tue, 02 Oct 2012 07:33:08 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca doamna Catinca Ralea:

Zambetul retinut, cald si plin de misterele intrebarilor al Catincai Ralea.
Jurnalist de radio de o rafinata cultura, care a condus timp de mai multi ani sectia de limba engleza de la Radio Romania, a stat de vorba pentru noi toti si le-a adresat intrebari, pe care am fi vrut sa le punem si noi, sau unele la care nici n-am fi visat, unora dintre cei mai importanti dintr-un secol: Saul Bellow, Henry Kissinger, Henry Moore, Duke Ellington, William Saroyan, Alvin Toffler, Iris Murdoch, Yehudi Menuhin, Margaret Thatcher, Edward Kennedy, Barbara Walters, Christiaan Barnard.
A fost una din imaginile unei Romanii occidentale si chic pe micul ecran, pe care in vremuri complicate n-o mai credeam posibila, a fost traducatoare, regizoare de film, actrita si realizatoare de emisiuni si mereu indragostita de sotul ei, actorul Emanoil Petrut.
O femeie incredibila, doamna Catinca Ralea.

Eli Lotar

Antz — Wed, 20 Jun 2012 06:11:11 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca Eli Lotar:

Povestea noastra incepe, pentru ca ne stiti deja apetitul pentru romante si barfe usoare:), cu amorul nebun al tanarului poet Arghezi cu profesoara Constanta Zissu. Din legatura “interzisa”, in 1905 se naste un fiu, Eliazar Lotar Teodorescu. Poetul lasa haina monahala si pleaca la Paris si in Elvetia cu pruncul, ca sa apere reputatia iubitei Constanta. Dupa cativa ani de pribegie, cei doi revin in tara, unde Eliazar duce o copilarie frumoasa si studiaza la scoli bune din Bucuresti.
La 19 ani, Eli isi ia viata in maini si decide sa se intoarca in Parisul efervescent, buricul lumii culturale europene.
La 22 de ani o cunoaste pe Germaine Luise Krull, o tanara fotografa aventuriera, libera si avangardista, in varsta de 30 de ani.

Desi casatorita cu regizorul olandez Joris Ivens,fotografa polonezo-bavareza traieste mai multi ani impreuna cu Eli si langa ea, romanul se indragosteste de camera de fotografiat.
La 8 ani dupa sosirea in Paris, Eli se lasa fascinat de lumea filmului si experimenteaza “in imagini”, devenind operator si regizor de film.
Eli Lotar a colaborat cu nume mari ale artei interbelice pariziene:Rene Clair,Luis Bunuel, Jean Renoir, Jean Cocteau, Malraux, Gide, Colette sau Dali.
A fost un apropiat al sculptorului Giacometti, caruia i-a si pozat pentru una din lucrarile sale.

Istoria culturii franceze il claseaza printre cei mai importanti artisti-fotografi, lucrarile sale de portretistica sau despre suburbiile marilor orase fiind acum parte a unor colectii importante din muzeele lumii.
Daca ajungeti in vacanta la Paris, mergeti in Aubervilliers, pe marginea canalului Saint-Denis si intrati in parcul Eli Lotar. Alegeti o banca si ganditi-va macar cateva minute la fotograful roman care a marcat istoria Parisului, asa cum tatal sau, poetul Arghezi, a schimbat istoria literaturii romane.

Marin Iorda

Antz — Fri, 13 Apr 2012 07:30:19 +0000

Daca vrei sa te imbraci ca dl.Iorda:

“Încet-încet, vrafuri de desene se ridicau în jurul meu. Haplea mergea, Haplea fugea, Haplea e supărat. Alături de el, își făceau apariția alte figuri: Cățelușul Zdup, gâsca cea prostuță, Privighetoarea, Cioara, Cobzarul, Țambalagiul, Frosa, Popa Clondir, Nașul și Nașa. De asemenea se întruchipau în părțile lor caracteristice trenul în mers, poduri, aeroplanul lui Lindberg, automobilul. Problemele ce mi se ridicau nu erau dintre cele mai ușoare, dar mă interesau cu atât mai mult: mersul omului, mersul câinelui, zborul păsărilor și al avionului, fuga automobilului. Toate acestea trebuiau studiate, calculate și realizate în funcție de depărtare, de viteză, de unghiul optic sub care erau văzute și redate.”
Asa isi amintea Marin Iorda, povestea personajelor din cel mai vechi film de animatie din Romania, Haplea.

Talentatul domn Iorda…
Era ales sa faca gazetarie, grafica, pictura, regie, proza, teatru. Pana la 18 ani fusese deja colaborator la „Revista copiilor si a tinerimii“, unde publicase poezii, povesti si anecdote.
In 1919 a intrat prin concurs la Scoala de belle-arte din Bucuresti, unde i-a avut ca profesori pe Dimitrie Paciurea și Frederik Storck.
In anul 1924, odata cu lansarea revistei “Dimineața copiilor”, Marin Iorda (pe numele lui adevarat Marin Iordache) a inceput sa contureze un personaj de benzi animate, Haplea.
Mai cool decat zambetul domnului Iorda, cel pus mereu pe sotii, mai rar!

Elisabeta Bostan

Antz — Mon, 19 Dec 2011 20:49:19 +0000

Dacă vrei să te îmbraci ca dna. Elisabeta Bostan:

Elisabeta Bostan, privirea dumneaei albastră şi cămaşa cu buline.
“Este mare lucru pentru un artist să intre într-o sală de cinema, unde nu te cunoaşte nimeni, să fie întuneric şi să ai o sală superbă, plină, o conexiune cu filmul extraordinară. Tu ca persoană nici nu mai exişti. Există doar acel timp în care ai creat şi care fericeşte lumea din sală. Este un lucru teribil. Acolo rula « Veronica ». Sala era pur şi simplu electrizantă. De curând, la Paris a avut loc o vizionare a filmului «Veronica», un real succes. Acum doi ani, la Cannes, a rulat filmul «Năică», într-un program foarte select, şi a avut de asemenea un mare succes. Sunt lucruri despre care nu ştim să vorbim, nu ştiu de ce.”
Noi vrem să vorbim despre asta, doamnă Elisabeta Bostan. Şi să vă mulţumim pentru filmele copilăriei noastre, pe care acum le descoperă şi puştii noului mileniu. Toţi vă iubesc poveştile şi îi adoră pe Motanul Dănilă, pe Veronica sau pe Şoricelul Aurică la fel de mult ca pe Rapunzel, Lightining McQueen din Cars sau pe Woody din Toy Story.
De sărbători, cu toţii, mici şi mari, de-abia aşteptăm să revedem “Tinereţe fără bătrâneţe”, “Veronica”, “Mama”, “Amintiri din copilărie” şi seria “Năică”.

Mai cool decât dumneavoastră şi poveştile la cinema ale copilăriei noastre, nu se poate!