Daca vrei sa te imbraci ca talentata doamna Sanda Marin:

In minunata “Intelectuali la cratita”, o colectie de retete si amintiri culinare pastorita si ingrijita de doamna Ioana Parvulescu, Andrei Plesu isi incepe astfel povestile gastronomice:
“Am crescut si eu, ca mai toti colegii mei de generatie, sub semnul cartii de bucate a doamnei Sanda Marin. In anii copilariei, credeam insa ca “Sanda Marin” e un singur cuvant – “sandamarin” -, desemnand o ustensila, ceva cu care poti gati orice. A lua “sandamarinu” echivala, pentru mine, cu a lua o cratita, un cutit sau un fund de lemn pentru diverse operatiuni de bucatarie. Am fost destul de uimit cand am aflat, intr-un tarziu, ca ustensila cu pricina e o carte si ca, de fapt, e numele unei doamne.”
La fel de surprinse am fost si noi sa aflam, acum vreo 15 ani, ca legenda care circula in epoca comunista despre Sanda Marin ca fiind barbat era falsa. Nimic nu era adevarat.
Sanda Marin a fost o doamna, o superba si remarcabila prezenta a inaltei societati interbelice si postbelice, un personaj elegant, cultivat, aristocrat si foarte talentat in arta gastronomica.

Cecilia Simionescu (acesta este adevaratul nume al “sandeimarinului”:), mai tarziu, dupa casatoria cu chimistul Mihai Zapan, numindu-se Cecilia Zapan) s-a nascut la Iasi, in casa unei familii de intelectuali remarcabili. Tatal domnisoareai Simionescu , geograf si panteolog, a fost Presedintele Academiei Romane.
Cecilia a primit educatie in cele mai bune scoli si cu cei mai bine cotati profesori particulari, astfel incat la varsta adolescentei vorbea perfect germana, franceza si engleza. In casa familiei carturarului Simionescu se perindau figuri importante ale elitei intelectuale din perioada interbelica si Cecilia avea ocazia sa le asculte ideile si sa participe la discutii elevate, pline de pasiune si polemica minunata.
Dupa casatoria cu domnul Zapan, se spune despre domnia sa ca era una din cele mai fermecatoare gazde si adora sa-si primeasca invitatii cu delicii gurmande splendide.
Nemultumita de cartile de bucatarie romanesti aflate pe piata, se gandeste ca ar putea chiar ea sa scrie o editie completa si complexa si decide sa semneze lucrarea sub pseudonimul: Sanda Marin.
Asa a inceput epopeea uneia din cele mai reeditate editii publicistice romanesti, “sandamarinu” devenind obiect-cult, de colectie, instrument si subiect de intrigi, minciuni si pasiuni.
Chic si la cratita. Mai ales:). Delicios de cool:).