Daca vrei sa te imbraci ca domnul sau doamna Blaga:


Bărbaţi bine, aluri elegante, priviri romantice, vorbe pline de har, parfumuri fine şi nume binecunoscute în cercurile mondene. Cine ar fi putut să le reziste? Cum să nu rupă inimi şi să nu rămână în istoria vieţii publice nu doar prin romanele sau poeziile lor, ci şi prin poveştile de amor pline de pasiune şi controverse? Aceasta este istoria unora dintre scriitorii- playboy ai României. Câte cărţi, atâtea amante.
Duiliu Zamfirescu

Duiliu Zamfirescu
Posteritatea îi cunoaşte opera, i-a citit “Viaţa la ţară” sau “Tănase Scatiu”, dar foarte puţini dintre noi ştiu că scriitorul a fost unul din cei mai importanţi cronicari ai vieţii mondene bucureştene. Era una din cele mai elegante prezenţe din high-class-ul începutului de secol XX şi nu pierdea niciun eveniment monden care-l putea apropia de obiceiuri, oameni, scandaluri pe care Zamfirescu le adora.
După o carieră scurtă de avocat la Hârşova şi Târgovişte, Duiliu Zamfirescu ajunge în Bucureşti la sfârşitul secolului 19, unde se angajează ca reporter la “România liberă”.
Nu trece multă vreme până când primul scandal amoros din viaţa scriitorului iese la iveală. Se pare că acesta avusese o aventură cu Eliza Ioanid, fiica unei familii importante din Hârşova, care a fost obligată de rubedenii să îşi părăsească tânărul iubit cu veleităţi de scriitor şi a fost căsătorită forţat cu un tânăr bogat. Eliza părăseşte România, pleacă în Corfu şi de acolo îi trimite încă lui Duiliu fotografii, semne de carte şi alte drăgălăşenii.
Nu trece multă vreme până ce scriitorul află de moartea iubitei lui căsătorite, răpuse de o tuberculoză.
Cariera lui Zamfirescu de cronicar monden şi scriitor se consolidează, el construindu-şi şi un personaj pe măsură. Se spune că era mereu îmbrăcat după ultimele jurnale de modă, toţi Bucureştii bârfind despre ţinutele prea extravagante ale scriitorului care nu se temea să poarte “pălărie de bandit”, “şeapcă de toreador” şi “pantaloni roşii”. Frecventa cele mai cunoscute locuri ale lumii bune, de la grădinile Rasca, Union sau Stavri, până la restaurantul Hugues sau cofetăria Fialcovski.
La câţiva ani după scandalul cu iubita căsătorită în Corfu, alte veşti cu iz de bârfă dau târcoale vieţii lui Zamfirescu.

Scriitorul era un obişnuit al saloanelor ţinute în strada Căderea Bastiliei (pe atunci Primăverii) de directoarea pensionului de fete, Elena Miller Verghy şi în strada gen. Berthelot (pe atunci, Fântânii), de doamna Zoe Mandrea.

Zoe Mandrea
Iar răutăcioşii spuneau că Duiliu era prea curtenitor cu amândouă doamnele.
În 1883, în România soseşte una din divele lirice ale lumii, un star internaţional care întorsese Bucureştiul pe dos cu venirea ei în ţară. Silvia Montalba.
Cârcotaşii mondeni puteau să bage mâna în foc că între şarmeurul Duiliu şi diva Montalba a existat un affaire amoros. Poveştile spun că artista l-a invitat pe scriitor la un supeu tête- à- tête, în camera sa de hotel. Mai mult, se pare că după întâlnirea fierbinte, aceasta i-ar fi propus amorezului scriitor să-şi părăsească ţara şi să o însoţească în turneul ei european. Dar Zamfirescu a refuzat-o, spuneau tot bârfitorii, pentru că pe fir ar fi intrat impresarul divei, signor Franchetti, îndrăgostit şi el de clienta lui.
Mateiu Caragiale

Mateiu si I.L. Caragiale
Mateiu Caragiale s-a născut în Bucureşti şi a fost fiul lui Ion Luca Caragiale şi a amantei acestuia, Maria Constantinescu, funcţionară la Regie. Nenea Iancu îşi recunoaşte fiul la Oficiul Stării Civile. Cu toate aceastea, Mateiu va purta toată viaţa lui stigmatul bârfelor care-l numeau “bastardul lui Caragiale”.
În 1889, când tatăl său se căsătoreşte cu Alexandrina Burelly, Mateiu este adus în noua sa familie, iar în 1904 pleacă la Berlin ca să-şi facă studiile de drept. Renunţă la şcoală pentru visele lui de scriitor. 12 ani mai târziu, începe să lucreze la romanul Craii de Curtea-Veche, iar cartea care-l va consacra apare 13 ani mai târziu, când primeşte şi premiul Societăţii scriitorilor români.
„Reacționar, conservator, antiegalitarist, spirit nu prea religios, veșnic cârtitor, în fine, o conștiință de boier de țară, se comporta că un lord britanic cu ascendente nobiliare atestate de nouă secole, căre, firește nu înregistrează niciun prieten, are numai inamici şi supuși”, îl descriu biografii.
Dar cele mai multe bârfe care circulau despre Mateiu erau că îi placeau damele foarte tinere dar că era disperat să găsească un mariaj de convenienţă care să-l aranjeze şi să-i liniştească pofta de viaţă bună şi neam nobil. De altfel, toate eşecurilelui sentimentale, le punea pe seama faptului că nu avea suficient de mulţi bani.
Lumea mondenă a vuit când a auzit că Mateiu o curta pe Ana Melik, proprietara unei averi şi a unei case boiereşti pe strada Spătarului, dar cu 10 ani mai mare decât scriitorul.
Dar toţi s-au minunat şi s-au crucit când au auzit de mariajul pe care Caragiale l-a făcut cu Marica Sion, fiica poetului Sion, nemăritată la 63 de ani (cu 24 de ani mai în vârstă decât Mateiu).
“De prisos a spune că în epocă, mariajul cu Marica fusese rău văzut în societate, se bârfise pe seama lui, câteodată chiar sub propriu-i nas.Cei ce locuiesc acum luxosul apartament de la etaj al vilei Maricăi îşi amintesc remarcile bunicilor – locuind la parter – când se scuturau cearceafurile menajului, pe ferestre. “Miroase a peşte”, spunea locatarul de la parter.Cei doi ştiau şi înfruntau opinia publică.Ce alt model ar fi putut avea « divina ţaţă », povestea Barbu Cioculescu.

Marica Sion
Diferenţa de vârstă, de un sfert de secol, nu l-a speriat pe mire, care căuta de multă vreme o “partidă”: Marica Sion îi aducea ca zestre o moşioară, la sud de Urziceni. Nunta a avut loc în 1923, la Schitu Dârvari.
Triunghiul amoros al poeţilor: Şt. O. Iosif, Dimitrie Anghel şi Natalia Negru

Iosif, Cosbuc si Anghel
A fost dragoste mare. Mai întâi, braşoveanul Ştefan Octavian Iosif cu studenta, poeta şi prozatoarea, Natalia Negru. Cei doi s-au întâlnit întâia oară la Bibliotecă Fundaţiei Carol I, a fost dragoste la prima vedere încheiată cu un mariaj.
Dimitrie Anghel era cel mai bun prieten al lui Şt. O. Iosif.

St. O Iosif si Dimitrie Anghel
Când a văzut-o pe Natalia, şi inima lui a tresărit. Dar tânăra îi aparţinea deja bunului lui prieten.

Natalia Negru
După divorţul lui Iosif de Natalia, în 1911, Anghel se strecoară uşor-uşor în inima Nataliei şi cei doi se căsătoresc exact în anul divorţului.
Căsătoria cu Anghel avea să se transforme într-un coşmar. Natalia va mărturisi: “Mai multe zile m-a ţinut încuiată în casă, singură, ca într-un turn, sfâşietor desparţită de fetiţa mea, în imposibilitatea de a-mi relua libertatea, cu ferestrele mascate, cu lumina aprinsă. Simţeam paşii lui Anghel, căci venea din când în când acasă şi asculta să ştie ce fac, auzeam uşa încuindu-se după el, paşii pierzându-i-se în curte… Eram condamnată la moarte de el, pe care începusem să-l ador”.

Natalia Negru si fiica
Până la urmă, amorul prea pasional îi pune capăt vieţii lui Anghel. După o ceartă banală, poetul încearcă sa-şi împuşte soţia cu un glonţ de revolver. O atinge pe aceasta uşor, iar Anghel înnebunit de gândul că şi-a rănit iubita se împuşcă în piept.
Blaga, cuceritorul

Lucian Blaga
Scriitorul şi filozoful Lucian Blaga a fost şi el un mare cuceritor. Cel mai mare scandal amoros al lui Blaga a fost cel generat de relaţia lui cu soţia prim-procurorului din Braşov. Prin casa domniţei Gherghinescu-Vania, de pe strada Crişan 16, au trecut mulţi artişti şi scriitori. Ea era gazda uniui adevărat salon de lume al acelei perioade, fiindu-i oaspeţi George Enescu, Tudor Arghezi, Corneliu Baba, Ionel Teodoreanu şi Vladimir Streinu. Blaga a cunoscut-o pe doamna Gherghinescu-Vania în 1937, când poetul era într-o criză maritală cu soţia sa, Cornelia. Domniţa i-a fost muză şi relatia celor doi se pare că a durat până prin 1945, când a apărut volumul Nebănuitele trepte.
Poeţii cu mii de iubite: Ion Barbu şi Ion Vinea

Ion Vinea (in picioare)
Şi despre Vinea, şi despre Barbu, connaisseur-ii spun că au fost mari iubitori de femei. Unii spun că Vinea ar fi cunoscut intim aproape 10 000 de frumuseţi şi că din cauza pasiunii pentru amor, nici măcar nu a avut vreme să-şi strângă toată opera într-un volum. Iar cea mai cunoscută poveste de dragoste a fost cea cu superba şi mondena scriitoare Henriette Yvonne Stahl, care după despărţirea de Vinea a format un cuplu cu Petru Dumitriu, un scriitor mai tânăr cu 20 de ani decât Stahl.
Şi despre Ion Barbu se spune că ar fi avut mii de iubite şi că pasiunea lui pentru femeile tinere şi fascinante l-a ţinut până în ultimul an de viaţă. Cea mai titrată relaţie a scritorului şi matematicianului (Dan Barbilian) a fost cu femeia fatală a literaturii romane, poeta Nina Cassian.