Daca vrei sa te imbraci ca domnul Rang(in centru), campionul nostru olimpic:

“Victoriile mi-au creat numeroase momente placute, dar nici unul nu a fost atat de puternic inca sa ma faca sa simt fiorul care ma electrocuta, ma paraliza si ma impresiona pana la lacrimi, atunci cand la finalul concursului auzeam numele Romania”, povestea locotentent Henri Rang, lugojeanul care in 1936 aducea cea de-a doua medalie olimpica a Romaniei, argint la proba de saruturi peste obstacole.
La startul intrecerilor ecvestre de la Olimpiada de la Berlin din 1936 au fost 54 de concurenti din 18 tari. Pentru Romania, concura o echipa condusa de locotenentul in Cavaleria Regala Romana, Henri Rang, alaturi de locotenentul Toma Tudoran si de Constantin Apostol. A fost o interecere plina de suspans, umar la umar, nemtii si romanii ajungand sa fie departajati printr-o proba de baraj. Camil Mortun, primul jurnalist trimis special la Jocurile Olimpice, relata toata intrecerea: „Marturisesc ca in acea clipa am avut o senzatie cu totul inedita. Am privit in jurul meu si am avut impresia ca fiecare e patruns de aceeasi emotie si caldura care m-a invaluit si pe mine. Ca fiecare ma priveste cu alti ochi, ca nu mai sunt un anonim oarecare. Aceeasi senzatie au avut-o desigur toti romanii aflati aici… O medalie de aur pentru Romania? Si iata, acum e randul lui Rang. Inimile bat sa se sparga. Delfis porneste frumos, se apropie intins de primul obstacol si-l sare elegant, fara sfortare. Apoi porneste incalzit mai departe. Nemtii au inlemnit intr-o tacere grea. Locotenetul Rang calareste minunat, ajunge la al treilea obstacol, il sare!… Fuge intins inainte, trece si al treilea obstacol fara nici o dificultate si se pregateste pentru obstacolul cel mai greu. Il va trece?… Sus… asa… ah! Cei 120 000 de spectatori, care pana acum au tacut ca pestii, izbucnesc in urale. A gresit si românul… Dar cine a castigat? Iar egalitate? Iar baraj? Intrebarea flutura pe toate buzele. Tot speakerul ne dumireste: «deoarece lt. Hasse a parcurs distanta intr-un timp mai scurt (59,2 secunde, fata de 72,8) i se acorda medalia de aur pentru superioritate in viteza. Romanul Rang castiga locul doi si medalia de argint. Seara tarziu, pe estrada de onoare invadată de lumina unui far orbitor, Rang urca pentru a fi incununat cu lauri…”

Unii spun ca medalia de aur a fost pierduta pentru ca organizatorii au interpretat regulamentul dupa bunul plac, pentru ca nemtii nu puteau sa piarda o asemenea proba de vitejie si maiestrie la ei acasa. Cert e ca domnul Rang nu a depus contestatie. Iar a doua zi, Hitler i-a daruit o motocicleta Zundapp.
Cavalerul de acum 80 de ani, lugojeanul Henri Rang. Mai cool…speram sa aflam zilele astea, la Londra:).
“Dovada de vitejie, dispret fata de primejdie si sfidare a mortii, care infrunta si cele mai grele crize morale ale acestui neam. Calaretii romani ridica steagul nostru desupra tuturor celorlalte natiuni”, scria Nicolae Iorga in 1937.

S-ar putea să-ţi placă să citeşti şi: