Daca vrei sa te imbraci ca Brassai:

Acum cateva zile am citit pe “The Sartorialist” despre un album cu fotografiile lui Brassai, descoperit de Scott Schuman. Era incantat de Brassai si povestile lui pariziene in imagini.


Iar noi, foarte mandre. Pentru ca Brassai e nascut in Romania. A fost promovat la Paris de Otilia Cozmuta, una dintre cele mai importante doamne din Parisul anilor 20 care tineau saloane literare, ea fiind cea care l-a lansat in lumea buna a Parisului si pe Brancusi.
Brassai, pe numele adevarat  Gyula Halász, este nascut la Brasov, dintr-o mama de origine armeana si un tata de origine maghiara.
Studiaza Belle Arte in Budapesta. In 1918 pleaca la Paris sa lucreze ca jurnalist. Invata limba franceza singur, citindu-l pe Proust. In 1920 pleaca la Berlin, unde isi continua studiile la Academia de Arte frumoase. In 1924 se muta inapoi la Paris, unde traieste pana la sfarsitul vietii.


Petrece vremea in compania artistilor din Montparnasse si devine curand prieten apropiat al lui Henry Miller, Leon-Paul Fargue si Jaques Prevert.
Viata de noapte trepidanta si dragostea pentru orasul luminilor , un simt de observatie exceptional il conduc usor-usor spre fotografie. In 1933 publica primul sau album “Paris de nuit”, sub pseudonimul Brassai (in maghiara “din Brasov”).
Cartea are succes si Miller il denumeste “ochiul Parisului”.


Fotografiile lui au o viata aparte, sunt spectaculoase, vii; instantanee ale unei lumi, UNOR lumi fascinante. Ele dezvaluie personaje, scene, povesti din partea mai absconsa, erotica si ireverentioasa a Parisului.


Dar si portrete ale high-society-ului francez si ale artistilor faimosi ai vremii, buni prieteni cu Brassai.


Matisse, in atelierul sau


Salvador Dali


Moulin Rouge, 1937

Fotografiile castiga notorietate internationala, avand parte de expozitii individuale la Chicago si New York.
In 1956, e anul in care debuteaza in cinematografie cu pelicula Tant qu’il y aura des bêtes si castiga premiul “Cel mai original film” la Festivalul de la Cannes.


Un artist plurivalent, Brassai pe langa fotografiile sale, scrie 17 carti si nenumarate articole.


Dupa 1961 renunta la fotografie si se reorienteaza spre sculptura si desen, foarte interesante si apreciate fiind cele inspirate de fotografiile sale cu graffiti.


Brassai, transilvaneanul cu o dragoste atat de mare fata de orasul natal, ca si-a luat drept pseudonim artistic denumirea acestuia in maghiara, este cel care, cu ochiul sau curios, a creat epitoma Parisului anilor 30.